9 martie, 2023

Ministrul Economiei anunță, în premieră, că guvernul urmează să aprobe o Strategie a resurselor minerale neenergetice.

”În maximum o săptămână veți vedea în guvern strategia pentru resurse minerale neenergetice. Un document care stătea de mulți ani ma Ministerul Economiei pe care l-am relansat cu ajutorul celor din universități, mediu de afaceri, institute de cercetare”, a afirmat Florin Spătaru marți, 07.03.2023, la Conferința CDG ”(Re)deșteptarea României: Un plan de țară, acum!”.

”Asta vrea să facă România: vrea să investească, vrea să devină hub industrial, vrea să devină pol de furnizare la nivel european. Pentru asta avem nevoie de un plan, de bani alocați acolo unde trebuie și are nevoie de comunicare între decidenți politici și mediul de afaceri”, mai precizează ministrul Economiei.

Cele mai importante declarații:

Avem multe avantaje competitive: avem independență energetică, avem resurse minerale pe care le putem exploata și sper să o facem. În maximum o săptămână veți vedea în guvern strategia pentru resurse minerale neenergetice. Un document care stătea de mulți ani ma Ministerul Economiei pe care l-am relansat cu ajutorul celor din universități, mediu de afaceri, institute de cercetare.
Acest plan de țară e nai degrabă un plan dinamic. Nu mai vorbim de o strategie de sute de pagini și să pierdem oportunități. Un plan de țară trebuie implementat din momentul lansării. Toate programele care duc la transformarea economiei într-un context multi criză trebuie agregate în măsuri pe termen scurt. Avem timp să facem programe și strategii, am și făcut la minister, dar asta nu înseamnă că trebuie să finalizăm o strategie ca să luăm măsuri.
Ce am făcut? Schemă de minimis pentru economia circulară: 93 de companii care au aplicat cu proiecte pilot care vor fi finanțate prin ministerul Economiei și vom avea proiecte concrete de economie circulară.
Am mai adus și această schemă 959. Sunt surprins pentru că în momentul în care am lansat schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare am crezut că va fi una care se adresează industriei și va fi bine primită… Sunt uimit să văd că mediul de afaceri spune că este, poate, una dintre cele mai bune pe care România le-a avut în ultimii 30 de ani. De ce? Ne adresăm zonelor în care a existat industrie și nu mai există, adresăm pentru prima oară deficitul de balanță comercială și ne ducem cu proiecte, cu bani, în zone în care avem nevoie.
Planul de țară este unul pe care va trebui să îl lucrăm, dar în același timp trebuie să acționăm. Acțiunea nu înseamnă doar măsuri pe care le luăm la nivelul țării dar și poziționare în context european și global.
La nivel european sunt foarte multe inițiative care vizează producție de energie, reziliență, creșterea independenței economiei UE. Poate România să absoarbă așa ceva? Da, dar dacă face ce trebuie. Dacă vine cu stabilitate politică, dacă arată că măsurile fiscale sunt transparente, predictibile și dau încredere.
2022 a dat încredere investitorilor- vorbim de 11 miliarde euro investiții străine directe. Acest trend trebuie să continue pentru că România economică a anilor 2030-2050 este o Românie decarbonată, cu investiții în tehnologie, cu centre de tehnologie, dezvoltare, inovare și cu un capital uman care este folosit la maximum. Asta presupune lucru în echipă, ca membri guvernului, cei care sunt responsabili de aceste sectoare să stea la aceeași masă, să discute, să creeze direcții de acțiune.
Să facem întâi direcțiile după care să facem un plan consistent. La ministerul Economiei am adus un număr de consilieri cu care discutăm strategia de dezvoltare industrială a României. Acești oameni respectabili au venit și mi-au spus că a mai fost o asemenea strategie în România, facem alta? Am spus: Nu, luăm istoria și o actualizăm. Așa putem merge mai departe. Trebuie să avem principii pe care să le enunțăm către toți jucătorii.
Asta vrea să facă România: vrea să investească, vrea să devină hub industrial, vrea să devină pol de furnizare la nivel european. Pentru asta avem nevoie de un plan, de bani alocați acolo unde trebuie și are nevoie de comunicare. Între decidenți politici și mediul de afaceri.
Discutam cu AmCham cum putem atrage mai multe investiții americane, din alte țări, pentru a optimiza avantajele competitive. O parte dintre propuneri le-am notat, dar aștept propuneri în continuare, în discuții directe.
Consider că orice actualizare trebuie să țină cont de bază, care poate părea prozaică: baza de aprovizionare de la care pleacă tot. Această sursă de materii prime, materiale, servicii trebuie să fie indiscutabil pe agendă. Dar trebuie să ținem cont că suntem parte a unui context european, unde sunt alte produse, servicii solicitate. În funcție de avantajele pe care țara le are trebuie să dăm direcții clare.
Un exemplu de actualizare: Până acum câțiva ani nu se auzea de un ecosistem în domeniul semiconductorilor în România. Consideram că semiconductorii pot fi aprovizionați din China, Taiwan, noi îi folosim și, iată, avem industrie automotive. Nu mai poate fi folosit acest concept, deci am început să lucrăm în acest domeniu. Cum facem asta? Prin cercetare, dezvoltare, prin atragerea unui jucător major în România pentru crearea unui centru tehnologic- mă refer la iMac – și prin discuții cu companii mari care își definitivează strategii de investiții. Nu mai putem aștepta să vină investitorii, ci trebuie mers acolo să vedem ce au nevoie și cum putem acomoda sistemul românesc la investiții de asemenea anvergură.
Deficitul de balanță comercială e unul care se găsește în criteriile schemei 959. Bugetul nu este foarte mare, e un compromis pe care l-am acceptat, dar schema va fi multianuală și vom notifica la Comisie că vom avea un buget anual de 500 milioane euro.
Un raport de anul trecut spunea că România este a 19-a cea mai complexă economie mondială. Avem un mix de sectoare, dar va trebui să definim un brand al României. Personal, aș merge pe o abordare mai complexă și aș defini România ca pol de inovare în producția industrială. Asta înseamnă ca centrul tehnologic și producția să se îmbine. Este clar că suntem una din țările cu resurse importante la nivel european care duc la o varietate de abordări. Industria oțelului va rămâne definitorie din punctul meu de vedere, vom avea producție de oțel și aluminiu verde. Dar și producția de echipamente va avea un rol important.
Dorința de digitalizare există, important e să fie pusă în practică cu bugete aferente. Vrem registru electronic, vrem arhivare electronică, vrem o clădire emblematică pentru economia României.
Trebuie să ieșim din discuția investițiilor în țară și să vedem cum promovăm branduri românești în afara țării. Gerovital e un nume cunoscut, tractoarele românești sunt apreciate…. Pentru asta trebuie să facem un program de popularizare a acestor branduri, inclusiv pentru capitalizare.
Din punctul meu de vedere, salariile din sistemul public central al celor care dezvoltă politici publice sunt o problemă ce trebuie discutată la nivel național. Avem nevoie de specialiști care trebuie să fie bine plătiți.