miercuri

28 februarie, 2024

9 noiembrie, 2023

Dan Bădin, partener Deloitte România, afirmă că impozitul pe cifra de afaceri din România – unic în Uniunea Europeană – are o problemă puțin sesizată: ”Vine impozitul minim global de la 1 ianuarie. Care și cum se vor cupla cele două legi, impozitul pe cifra de afaceri și impozitul minim global? Cum? Companiile nu știu  ce se va întâmplă și cum se va aplica.” Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, de marți, 7 noiembrie 2023.

Ca reprezentant al unei companii care lucrează direct cu mari actori economici, Dan Bădin explică: ”Există foarte mult stres asupra sistemului. Este aproape imposibilitate să se facă planuri de afaceri stabile. Și nu-mi rămâne decât să repet, vrem stabilitate, predictibilitate, aliniere cu standardele europene și ale OECD, acolo unde vrem să fim. Și pe de altă parte, de ce să ne concentrăm pe cei care plătesc și să nu ne ducem la cei care ar trebui să plătească pe legislația actuală, fără să o modificăm”.

Cele mai importante declarații:

  • Se observă în ultimi ani că se întâmplă ce spune o vorbă veche că se dă tot în boul care trage. C am asta se întâmplă cu contribuabilii mari în România, care sunt sub un asediu de câțiva ani. O să și explic de ce.
  • În primul rând, circa 3.000 de companii dintr-un total de peste un milion de companii din România plătesc 51% din taxele colectate la bugetul de stat, conform datelor ANAF de anul trecut.  3.000 de companii înseamnă sub 3 la mie din numărul de companii românești.
  • Nu mai zic că aici sunt și principalii angajatori din România, unde media salarială este peste media pe economie, ceea ce înseamnă că salariile sunt plătite corect, cu taxele plătite corect la stat. Nu mai vorbesc de faptul că aici sunt și principalii colectori de accize și așa mai departe.
  • Este evident că un număr foarte mic de contribuabili duce greul bugetului.
  • Pe de altă parte, vedem că în ultima vreme au fost luate multe măsuri de administrare care s-au dus tot în zona contribuabililor mari și i-au pus sub foarte mare presiune administrativă fără ca aceștia să vadă neapărat niște beneficii din acestea. Vorbim despre SAF-T, care ar fi trebuit să fie o informație dată la Fisc ca să se facă ușor un control fiscal – ăsta era tot sensul acestui sistem și nu se întâmplă acest lucru, iar companiile mari deja au implementat SAF-T.
  • A mai fost e-transport, acum e-factura, de care se ocupă aceeași oameni la companii, deci de trei ani de zile IT-ul, financiarul lucrează din greu la aceste sisteme fără să vadă un avantaj. Mai mult – o paranteză cu privire la e-factura: companiile nu știu ce să facă la anul. Pentru că, dacă sunt obligate să-și înregistreze facturile de vânzare, de achiziție, numai cele care sunt în sistemul ANAF, companiile nu sunt sigure că sistemul ANAF va fi așa de bun, astfel încât să se bazeze pe in formațiile din acel sistem în contabilitatea proprie și în relațiile comerciale cu terții. Ce se întâmplă dacă nu sun aduse la zi? Pentru că eu trebuie să-mi plătesc furnizorii.
  • Există o presiune foarte mare, inclusiv administrativă.
  • Tot la contribuabilii mari apar și noi modificări legislative și din zona europeană. Și pentru anul viitor ar trebui să se includă impozitul minim global, ca directivă europeană, inclusiv în România.
  • Și, în plus, bomboana de pe tort, s-a introdus de curând impozitul pe cifra de afaceri, un impozit unic în Uniunea Europeană. Suntem membri în Uniunea Europeană, vrem să aderăm la OECD, dar o luăm pe o potecă diferită în ceea ce privește impozitarea.
  • Venim cu un impozit pe cifra de afaceri, care – pe lângă faptul că în sine impozitul este o problemă, nu au existat nici un fel de consultări – bineînțeles, și apar foarte multe probleme datorită modului în care a fost gândită această lege.
  • Aș vrea să subliniez un fapt pe care mediul de afaceri îl tot subliniază în mod constant, consecvent: nevoia de consultații, nevoia de predictibilitate și așa mai departe. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat consultații? Poate ne dădeam seama că acest impozit nu are un impact unitar asupra tuturor contribuabililor. Pentru ar putea să fie 10%, pentru alții 30%, pentru alții 50%, iar pe alții s-ar putea să-i bage în pierdere. Asta înseamnă că trebuie să vină cu bani de acasă ca să plătească acest impozit la stat.
  • O altă problemă pe care o are acest impozit pe cifra de afaceri: unele industrii sunt mult mai afectate decât altele, pentru că acolo rata de profitabilitate este în general mult mai mică. Și atunci avem industrii precum automotive, farma, chiar retail-ul, unde impozitul ajunge la circa 30% din profiturile societății. Bineînțeles, o medie de 30% înseamnă la unii mai mult și la alții mai puțin.
  • Nu mai vorbesc de corelarea cu celelalte legi. Vine impozitul minim global de la 1 ianuarie. Care și cum se vor cupla cele două legi, impozitul pe cifra de afaceri și impozitul minim global? Cum?  Poate, eventual, ar fi mai ușor dacă ne gândim la impozitul pe cifra de faceri clasic, ăsta, prevederea generală pentru mai toate industriile, dar ce se întâmplă cu impozitul pentru domeniul de petrol și gaze și pentru bănci, unde se vorbește că acolo este un impozit suplimentar și nu mai este oarecum asimilat impozitului pe profit.
  • Deci nu a fost făcută o aliniere între două legi care trebuie să intre în vigoare la același moment, 1 ianuarie 2024. Companiile nu știu  ce se va întâmplă și cum se va aplica.
  • Încă o problemă pe care o are acest impozit pe cifra de afaceri, spre deosebire de TVA. TVA-ul, așa cum îi spune numele este o taxă pe valoare adăugată. Dacă am un lanț comercial, taxa vine și se adaugă numai pe valoarea adăugată pusă în economie de fiecare contributor. Pe când impozitul pe cifra de afaceri nu vine decât să adauge de la unul la celălalt, pun impozit și la primul și la următorul.
  • Unul dintre efectele pe care îl are această impozitare în lanț este pur și simplu inflația. Nu ai cum să suporți un lanț întreg de jucători economic, o astfel de cifră, fără să nu se ducă într-o creștere de prețuri.
  • Și mai sunt și o serie de probleme privind aplicarea legii legate de declarare, calcul, plată și așa mai departe.
  • O întrebare majoră se referă la perioada pentru care ar trebui să se aplice legea. Auzim de perioada de un an, dar am o întrebare. Două – care derivă din alocuțiunea domnului ministru de aici, care zicea că este o taxă excepțională. Se vorbește de o reformă fiscală care ar trebui să fie în 2025.  Poate să intre în vigoare în 2025 la jumătatea anului, dacă nu probabil din 2026. Dacă aceste modificări se vor aplica până la aceste date, ar însemna că taxa are fi în vigoare cel puțin un an jumătate.
  • La bănci se vorbește de o cotă de 2%, care începând cu 2026 va fi 1%. Dacă va fi din 2026 de 1%, cum se va aplica această lege doar un an de zile? Cum se va aplica această lege este un mare semn de întrebare pentru tot mediul de business.
  • La Uniunea Europeană a apărut o nouă directivă care vorbește de un impozit european pe profit, o aliniere, s-a mai încercat de câteva ori și nu s-a reușit. Presupunând că se va dori de către statele membre de data aceasta să fie de acord, din 2028 acest nou impozit european pe profit ar trebui să intre  în vigoare. În principiu, se va aplica tot începând cu companiile mari.
  • Există foarte mult stres asupra sistemului. Este aproape imposibilitate să se facă planuri de afaceri stabile. Și nu-mi rămâne decât să repet, vrem stabilitate, predictibilitate, aliniere cu standardele europene și ale OECD, acolo unde vrem să fim. Și pe de altă parte, de ce să ne concentrăm pe cei care plătesc și să nu ne ducem la cei care ar trebui să plătească pe legislația actuală, fără să o modificăm.

Sesiunea de Q&A:

La ce fel de soluții vor apela firmele care sunt expuse la riscul de a înregistra pierderi din cauza acestui impozit pe cifra de afaceri?


La prima întrebare, problema este dacă și permite să facă acest lucru. Am un cost suplimentar pentru un an de zile, trebuie să plătesc această taxă și atunci probabil mă gândesc, domnule,  eu încerc să cresc prețurile dar s-ar putea să  scadă vânzările dacă îmi cresc prețurile, s-ar putea să fie nevoie de finanțare suplimentară. Deci pur și simplu, fiecare companie va trebui să-și regândească politicile proprii și de prețuri și de finanțare, ca să vadă dacă își poate permite. S-ar putea să auzim să auzim de unii care se supără, își iau jucăriile și pleacă. Sper să nu ajungem până acolo, dar și aceasta este o foarte mare posibilitate. Sătui de impredictibiltatea românească, acționarii să zică de ce n u ne mutăm în vecina Bulgaria unde legislația fiscală nu este modificată cam de când au aderat la UE. Nu știu.

Există forme de optimizare fiscale prin care companiile să încerce să minimizeze efectul taxării pe cifra de afaceri?

Cât privește modalitățile de diminuare a taxelor – bănuiesc că este un comportament rațional să-și diminueze costurile și bineînțeles toată lumea va încerca să facă acest lucru în mod legal. Primul impact pe care îl vom vedea va fi asupra prețurilor.

Că potențial, unele companii ar putea să se divizeze, ca să nu mai treacă de 50 de milioane  ca să nu aplice taxa, sau eventual grupurile vor zice de ce lăsăm atâtea profituri și venituri în România și nu le ducem în altă parte, schimbăm modelul de business și un lohn în Român ia și nu mai lăsăm un producător cu funcții și riscuri mari –  e o modalitate de a diminua impozitul respectiv.


Sunt modalități legale, pentru că un cost este un  cost și vrei să ai un profit.

Partenerii evenimentului:

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: