Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2018 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut considerabil față de același trimestru din anul anterior, de circa cinci ori mai mult comparativ cu avansul PIB (+20,3% pe persoană la un ritm de creştere al PIB de doar patru procente).
Este o revenire semnificativă în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent când scorul similar a fost de „doar” 10,2% la 5,7%
Venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat de la 2.969 lei la 3.250 lei iar venitul pe membru de familie s-a majorat de la 1.119 lei la 1.233 lei de persoană, ceea ce indică ritmuri de creştere de +19,2% pe gospodărie şi +20,3% pe persoană (urmare a continuării trendului de scădere a numărului de persoane dintr-o gospodărie, care a ajuns la 2,61 persoane faţă de 2,65 în urmă cu doar doi ani) – vezi tabelul.
Veniturile bănești au înregistrat un avans semnificativ mai mare faţă de cel din primul trimestru al anului trecut (circa 70%). Creşterea venitului bănesc pe persoană a fost una excepţională, de + 24,1%. În schimb, a continuat ajustarea considerabilă a veniturilor în natură, chiar dacă ritmul de scădere s-a mai atenuat ( -7,2% pe persoană faţă de -11,6% în acelaşi trimestru din 2017).
(Citiți și: ”Costul muncii: cea mai abruptă și mai mare creștere din UE. Și concentrată cel mai mult spre sectorul non-business”)
În context, ar fi de subliniat creşterea ponderii veniturilor bănești, în premieră absolută, peste pragul de 90%, mult peste valorile din T1 2017 (87,7%) şi din T1 2016 (84,6%), în condiţiile în care ponderea veniturilor salariale s-a apropiat de pragul de 65%. De reţinut şi diminuarea tot mai vizibilă a ponderii veniturilor din prestații sociale, care de la 25,2% din total în urmă cu trei ani au ajuns să reprezinte doar 20,4%.
Veniturile în natură au scăzut considerabil ca importanţă la nivelul unei gospodării medii (foarte probabil chiar mai mult în majoritatea cazurilor), de la 15,4% în T1 2016 la doar 9,5% în T1 2018. Fenomenul diminuării autoconsumului arată o evoluție firească spre occidentalizare. Ponderile veniturilor din agricultură şi din activităţi independente au scăzut şi ele pe parcursul ultimilor doi ani.
Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+21,6%, de la 1.465,50 lei până la 1.781,79 lei) a fost (din nou) semnificativ mai mare decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+17,6%, de la 965,18 lei la 1.134,96 lei). Astfel, decalajul de nivel de trai dintre urban și rural a crescut de la circa 52%, în T1 2017 până la 57% în T2 2018.
Evoluţia pe partea de cheltuieli
Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat creşterea cu aproape şapte procente a părții care revine cheltuielilor bănești în defavoarea consumului agroalimentar din surse proprii. O creştere excepţională s-a consemnat pe partea de impozite, contribuţii şi taxe, de la circa 20% undeva spre 30%, explicaţia fiind mutarea contribuţiilor sociale.
În mediul urban, aproape o treime din venituri au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe (32,9%), în timp ce, în mediul rural, taxarea ocupă un spaţiu mult mai mic din venituri (22,4%).
Ceea ce, alături de faptul că ponderea cheltuielilor băneşti este în urban de 95,8% şi în rural de 80,9%, atenuează diferenţa de nivel de trai dar ridică şi problema echităţii la impozitare.
Urmărește-ne pe Google News
