luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 noiembrie, 2019

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, consideră că prorogarea legii pensiilor este singura soluție ca deficitul bugetar să nu explodeze în 2020 și 2021. Valentin Lazea a oferit argumente în favoarea aplicării acestei propuneri și a avertizat: dacă se amână aplicarea acestei legi vor exista costuri politice, dar, dacă nu se amână aplicarea acestei legi vor exista imense costuri economice, care vor fi  urmate de costuri politice.

Valentin Lazea a participat miercuri la conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul ASE și AMCHAM. 


Economistul șef al BNR s-a concentrat în prezentarea sa pe efectul pe care îl produce legea pensiilor, efect despre care spune: ”99% din publicul din România nu înțelege dimensiunea problemei”.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Valentin Lazea a explicat: ”Potrivit legii pensiilor, acestea cresc cu 40% într-un singur an. 40% este o cifră care in Europa nu există. Avem ca efect 3,6% PIB în acest an, 4,5%  din PIB în 2020, 5,7% din PIB în 2021. Este numai efectul aplicării legii pensiilor, toate acestea în ipoteza ca nu va fi recesiune și vom avea o creștere robustă. Mai e ceva, in 2021 e prevăzută recolerarea pensiilor, o altă bombă cu fitil aprins, încă 1 pp din PIB. Asta e aritmetica curată”.

Valentin Lazea a explicat că metodele vehiculate pentru creșterea veniturilor bugetare – eventuala taxare a pensiilor suplimentare, impozitarea pensiilor speciale, mai buna colectare a TVA, reducerea numărului de bugetari cu 5% – nu acoperă, aritmetic, deficitul produs de legea pensiilor.

(Citiți și: ”Interviu Florin Talpeș: Administrația s-ar putea digitaliza în doar doi ani. Interconectivitatea existentă e folosită de grupurile de putere”)

”Singura măsură de a ține deficitul sub control este prorogarea legii pensiilor.  Toată legea pensiilor se bazează pe bani pe care statul nu îi are” – a fost concluzia lui Valentin Lazea.


Argumentele economistului șef al BNR:

  1. din creșterea cu 15% a p pensie, din sept,embrie pensia medie crește cu 9%. Acoperă rata inflației de anul viitor și este în linie cu creșterile nuale de pensii din anii trecuți
  2. pensionarii nu sunt persoanele cu cel mai mare risc de sărăcie. Această categorie este formată din tineri, conform tuturor datelor statistice, din România și Europa
  3. depășirea deficitului este inevitabilă, atunci măcar să depășim prin investiții, nu prin stimularea consumului ca până acum
  4. pensionarii trebuie să înțeleagă că un câștig pe termen scurt pentru ei nseamnă pierderi grave în timp pentru întreaga societate
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. 1.Mergind pe aceeasi linie cu contabilii UE, analistul nu prezinta nici o alternativa de crestere a nivelului de trai afara de cea minora, datorata unei dezvoltari economice si industriale lente caracteristica modelului economic bugetar (pasiv) „intre doua legislaturi”.
    Asa cum de la FMI sau UE nu sint de asteptat sa apara cercetatori in „dezvoltare economica”, este firesc ca economistul sef al B.N.R. sa faca doar calcule si sa traga semnalul de alarma asupra potentialei explozii a deficitului bugetar.
    2.Metodele vehiculate de autor pentru cresterea veniturilor bugetare nu includ pe cele datorate unui „proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii, deoarece constructia lui nu se afla in domeniul „cercetarii economice” cantitative uzuale, ci al uneia „calitative” de imbunatatire a indicelui de competitivitate economica si functionalitate institutionala de la dezastruoasa cifra 74, catre 1, caracteristice „tigrilor asiatici”.Cu actualul indice dezvoltarea industriala si agricola a ramas blocata de un deceniu, investitorii industriali straini si romani evitind cu strasnicie locarea in Romania!
    3.Din pacate analiza de fata este mai mult decit o constatare „contabila” a starii bugetare si financiare grave a tarii, fiind un adevarat „manifest” al bransei economistilor de neputinta a realizarii unui proiect de tara care sa alimenteze optimismul economic al dezvoltarii, alaturi de cel politic, dupa preluarea puterii de catre Opozitia liberala….
    4.In consecinta, pina la evaluarea si promovarea unui astfel de „proiect de tara” de catre P.N.Liberal, unica solutie de echilibru bugetar ramine blocarea fie taierea cresterii drepturilor sociale, ca masuri „contabile” care pe vremea lui Basescu-Boc au adus la guvernare pentru doua legislaturi Stinga politica.In lipsa acestui proiect, momentul revenirii stingii la putere este mult mai aproape de cit si-ar putea imagina cel mai pesimist analist politic…

  2. Paleta de masuri ce pot fii luate de guvern este putin cam ingusta, si avand in vedere predictiile economice pe termen mediu, nu cred ca guvernul va apasa prea mult pedala indatorarii. Nu vom asista la o noua criza economica, insa ciclul „bullish”, de revenire dupa criza din 2008, s-a cam terminat, urmand sa intram intr-o perioada marcata de o diminuare a cresterii economice pe plan mondial, ce va marca si Romania, cu siguranta. Guvernul va avea de ales intre a creste ponderat salariile si pensiile, mentinand in acelasi timp la un nivel scazut atat investitiile cat si imprumuturile, si o a doua varianta, mai riscanta, de a imprumuta foarte mult si investii in acelasi timp, apeland chiar si la varianta nationalizarii unor intreprinderi. In timp ce prima varianta este mai sigura, venind insa cu un anumit cost politic, cea de-a doua, desi este riscanta, ar putea avea multiple avantaje, atat economice cat si politice pentru partidele de la guvernare. Personal sunt de parere ca a doua optiune este mult mai de dorit, Romania avand un potential economic ridicat, o infrastructura bine pusa la punct si o fiscalitate relaxata putand atrage capitalul strain si autohton, iar asta bineinteles va ajuta economia pe termen mediu si lung. Ramane de vazut insa ce fel de masuri va lua viitoarea administratie si cat de mult vor dorii sa riste.

  3. Dar nici , NICAIERI IN LUME SAU IN EUROPA
    nu exista PENSII SPECIALE .
    INUMAN, ILEGAL, IMORAL.
    Daca ar avea la baza principiul contributivitatii
    ele nu ar fi mai mari de 30 $ din hotia care s-a perpetuat in ani.
    Adica o pensie nesimtita de 30.000 lei ar fi doar 9.000 lei
    Chiar un magistrat roman nu poate trai din acesti bani .
    E super suficient .
    Peste 2 mil de romani isi duc traiul cu pensii sub 1000 lei
    Lacomie si mizerie umana fara margini.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. 1.Mergind pe aceeasi linie cu contabilii UE, analistul nu prezinta nici o alternativa de crestere a nivelului de trai afara de cea minora, datorata unei dezvoltari economice si industriale lente caracteristica modelului economic bugetar (pasiv) „intre doua legislaturi”.
    Asa cum de la FMI sau UE nu sint de asteptat sa apara cercetatori in „dezvoltare economica”, este firesc ca economistul sef al B.N.R. sa faca doar calcule si sa traga semnalul de alarma asupra potentialei explozii a deficitului bugetar.
    2.Metodele vehiculate de autor pentru cresterea veniturilor bugetare nu includ pe cele datorate unui „proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii, deoarece constructia lui nu se afla in domeniul „cercetarii economice” cantitative uzuale, ci al uneia „calitative” de imbunatatire a indicelui de competitivitate economica si functionalitate institutionala de la dezastruoasa cifra 74, catre 1, caracteristice „tigrilor asiatici”.Cu actualul indice dezvoltarea industriala si agricola a ramas blocata de un deceniu, investitorii industriali straini si romani evitind cu strasnicie locarea in Romania!
    3.Din pacate analiza de fata este mai mult decit o constatare „contabila” a starii bugetare si financiare grave a tarii, fiind un adevarat „manifest” al bransei economistilor de neputinta a realizarii unui proiect de tara care sa alimenteze optimismul economic al dezvoltarii, alaturi de cel politic, dupa preluarea puterii de catre Opozitia liberala….
    4.In consecinta, pina la evaluarea si promovarea unui astfel de „proiect de tara” de catre P.N.Liberal, unica solutie de echilibru bugetar ramine blocarea fie taierea cresterii drepturilor sociale, ca masuri „contabile” care pe vremea lui Basescu-Boc au adus la guvernare pentru doua legislaturi Stinga politica.In lipsa acestui proiect, momentul revenirii stingii la putere este mult mai aproape de cit si-ar putea imagina cel mai pesimist analist politic…

  2. Paleta de masuri ce pot fii luate de guvern este putin cam ingusta, si avand in vedere predictiile economice pe termen mediu, nu cred ca guvernul va apasa prea mult pedala indatorarii. Nu vom asista la o noua criza economica, insa ciclul „bullish”, de revenire dupa criza din 2008, s-a cam terminat, urmand sa intram intr-o perioada marcata de o diminuare a cresterii economice pe plan mondial, ce va marca si Romania, cu siguranta. Guvernul va avea de ales intre a creste ponderat salariile si pensiile, mentinand in acelasi timp la un nivel scazut atat investitiile cat si imprumuturile, si o a doua varianta, mai riscanta, de a imprumuta foarte mult si investii in acelasi timp, apeland chiar si la varianta nationalizarii unor intreprinderi. In timp ce prima varianta este mai sigura, venind insa cu un anumit cost politic, cea de-a doua, desi este riscanta, ar putea avea multiple avantaje, atat economice cat si politice pentru partidele de la guvernare. Personal sunt de parere ca a doua optiune este mult mai de dorit, Romania avand un potential economic ridicat, o infrastructura bine pusa la punct si o fiscalitate relaxata putand atrage capitalul strain si autohton, iar asta bineinteles va ajuta economia pe termen mediu si lung. Ramane de vazut insa ce fel de masuri va lua viitoarea administratie si cat de mult vor dorii sa riste.

  3. Dar nici , NICAIERI IN LUME SAU IN EUROPA
    nu exista PENSII SPECIALE .
    INUMAN, ILEGAL, IMORAL.
    Daca ar avea la baza principiul contributivitatii
    ele nu ar fi mai mari de 30 $ din hotia care s-a perpetuat in ani.
    Adica o pensie nesimtita de 30.000 lei ar fi doar 9.000 lei
    Chiar un magistrat roman nu poate trai din acesti bani .
    E super suficient .
    Peste 2 mil de romani isi duc traiul cu pensii sub 1000 lei
    Lacomie si mizerie umana fara margini.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: