După luni de speculații, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a anunțat decizia de a candida la alegerile europarlamentare din iunie, urmând să conducă lista Partidului Popular European (PPE) la viitoarele alegeri europene.
Ursula von der Leyen a făcut anunțul luni, în timpul unei conferințe de presă după o reuniune a partidului ei de centru-dreapta, Uniunea Creștin Democrată (CDU), la Berlin, anunță Politico.
Cum sondajele arată că familia politică PPE va câștiga alegerile din iunie, Ursula von der Leyen se plasează într-o poziție privilegiată pentru a obține un al doilea mandat la conducerea brațului executiv al UE.
Reușitele primului mandat
Campania Ursulei von der Leyen se concentrează pe o platformă de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Fost ministru german al apărării, Ursula von der Leyen a jucat un rol esențial în sprijinul continuu al UE pentru Ucraina.
Prima femeie președinte a Comisiei Europene, ea a condus blocul prin pandemie și primul conflict major pe pământ european în ultimele decenii.
În timpul mandatului ei, la recomandarea Comisiei, liderii UE au decis politic să deschidă discuțiile de aderare cu R. Moldova și Ucraina, în decembrie anul trecut.
Ursula von der Leyen în fața unei posibile premiere europene
Un aliat politic al fostului cancelar Angela Merkel, Ursula von der Leyen este considerată a fi cel mai puternic șef al Comisiei Europene de la Jacques Delors, un gigant al politicii europene.
În ciuda capacității ei incontestabile de a acționa decisiv în momente dificile, stilul său de conducere a pus-o uneori în contradicție cu capitalele UE, de al căror sprijin va avea nevoie pentru a-și asigura un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene. Candidatura sa trebuie votată și de Parlamentul European.
Dacă va câștiga sprijinul Consiliului European, Ursula von der Leyen ar deveni primul președinte al Comisiei care câștigă două mandate. Ungaria însă, care a criticat deschis deciziile Comisiei, ar putea ridica obiecții față de un al doilea mandat.
Controversele primului mandat
Mandatul Ursulei von der Leyen a avut și momente mai delicate. Pe o serie de subiecte sensibile, de la sprijinul ei pentru Israel în războiul împotriva Hamas până la politica față de China, Ursula von der Leyen a luat decizii fără a consulta statele membre, stârnind furia diplomaților UE și chiar a propriilor comisari.
Scandal Pfizergate, declanșat de mesajele pe care le-a schimbat cu CEO-ul gigantului farmaceutic, Albert Bourla, pentru a ajunge la un acord enorm de vaccinuri în 2021, i-a afectat imaginea în primul mandat. Scandalul a generat inclusiv un proces deschis de New York Times împotriva Comisiei, pentru blocarea accesului la această corespondență. O decizie în acest proces este așteptată în 2024.
Candidatura oficială trebuie aprobată în Congresul PPE de la București
Ursula von der Leyen urmează să fie nominalizată oficial drept candidat al partidului la președinția Comisiei, așa-numitul Spitzenkandidat. Votul se va da la Congresul electoral al PPE de la București, România, din perioada 6-7 martie.
Posibile obstacole în calea unui al doilea mandat
La precedentele alegeri europene, candidat al PPE la președinția Comisiei a fost desemnat Manfred Weber, actualul președinte PPE. În ciuda deciziei oficiale, negocieri ulterioare din Consiliu au dus la numirea Ursulei von der Leyen.
În 2019, Ursula von der Leyen a fost susținută la votul din Parlament de o coaliție a Partidului Popular European, a socialiștilor și a grupului liberal Renew. Această coaliție i-a oferit o majoritate de doar nouă voturi, 383 pentru.
În prezent, cu ascensiunea extremei drepte la următoarele alegeri, nu este clar dacă aceeași coaliție ar avea suficiente voturi în Parlamentul European pentru a o impune din nou în fruntea Comisiei Europene. Pentru siguranță PPE ar trebui să coopteze în această coaliție încă o familie politică, dar asta complică foarte tare negocierile care vizează împărțirea principalelor funcții în instituțiile europene pentru următorul ciclu.
Olaf Scholz i-a blocat Ursulei o carieră la NATO
Publicația germană Welt am Sonntag scrie luni că Olaf Scholz, cancelarul german, s-ar fi opus ca președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să preia funcția de secretar general al NATO după expirarea mandatului de la Comisie.
Acest lucru s-a întâmplat după ce secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a sugerat numele Ursulei von der Leyen pentru conducerea civilă a NATO, iar președintele american Joe Biden i-a cerut lui Olaf Scholz părerea despre această sugestie. Potrivit surselor citate de presa germană, Olaf Scholz (membru SPD) a considerat că funcția de vârf din NATO ar fi fost o poziție prea puternică pentru a fi acordată unui membru CDU, principalul partid de opoziție din Germania.
În plus, publicația germană mai scrie că Olaf Scholz se teme că opoziția radicală a lui von der Leyen față de Rusia ar putea fi dăunătoare pentru NATO.
Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să fie înlocuit până în toamnă, după ce mandatul său a fost prelungit anterior. Discuții despre succesor sunt în curs, o decizie fiind posibil să fie luată înainte de summit-ul aniversar al Alianței militare occidentale din iulie.
Premierul olandez în exercițiu Mark Rutte este considerat în prezent un candidat serios la funcție.
***
