Comisia Europeană a propus miercuri noi măsuri menite să ajute la rambursarea datoriei de 800 de miliarde de euro pe care o va emite pentru a reporni economia UE.
E vorba de directiva care asigură o rată efectivă minimă de impozitare pentru activitățile globale ale marilor grupuri multinaționale și de inițiativa de combatere a utilizării abuzive a entităților fictive în scopuri fiscale necorespunzătoare.
Comisia a mai propus instituirea ”următoarei generații de resurse proprii” pentru bugetul UE prin prezentarea a trei noi surse de venituri:
- comercializarea certificatelor de emisii (ETS)
- resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon
- o cotă din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare
Comisia vrea să implementeze rapid acordul OECD pe taxarea multinaționalelor
În ceea ce privește impozitarea multinaționalelor, potrivit Comisiei, propunerea urmărește îndeaproape acordul internațional și stabilește modul în care principiile ratei efective de impozitare de 15 % – convenite de 137 de țări – vor fi aplicate în practică în cadrul UE. Aceasta include un set comun de norme privind modul de calculare a acestei rate efective de impozitare, astfel încât aceasta să fie aplicată în mod corespunzător și consecvent în întreaga UE.
Normele propuse se vor aplica oricărui grup mare, atât național, cât și internațional, cu o societate-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.
În cazul în care rata efectivă minimă nu este impusă de țara în care își are sediul o societate supusă unui impozit scăzut, statul membru al societății-mamă trebuie să aplice un impozit complementar.
Propunerea asigură, de asemenea, impozitarea efectivă în situațiile în care societatea-mamă este situată în afara UE într-o țară cu un nivel scăzut de impozitare care nu aplică norme echivalente.
În conformitate cu acordul global, propunerea prevede, de asemenea, anumite excepții. Pentru a reduce impactul asupra grupurilor care desfășoară activități economice reale, întreprinderile vor putea exclude o sumă de venituri egală cu 5 % din valoarea activelor corporale și cu 5 % din masa salarială.
Normele prevăd, de asemenea, excluderea unor valori minime ale profitului, pentru a reduce sarcina de asigurare a conformității în situații cu risc scăzut. Aceasta înseamnă că, atunci când profitul și veniturile medii ale unui grup multinațional dintr-o jurisdicție se situează sub anumite praguri minime, venitul respectiv nu este luat în considerare la calcularea ratei.
Dispar societățile de tip ”cutie poștală”
În ceea ce privește impozitarea echitabilă, Comisia transmite că propunerea urmărește să garanteze că entitățile din Uniunea Europeană care nu au nicio activitate economică sau care desfășoară o activitate economică minimă nu pot beneficia de niciun avantaj fiscal și nu impun nicio sarcină financiară contribuabililor.
Deși este adevărat că entitățile fictive (societățile de tip „cutie poștală”) pot avea funcții de afaceri și comerciale utile, unele grupuri internaționale și chiar persoane fizice abuzează de acestea în scopuri de planificare fiscală agresivă sau de evaziune fiscală.
Anumite întreprinderi direcționează fluxurile financiare către entitățile fictive din jurisdicțiile cu impozite foarte scăzute, fără impozitare sau din cele unde impozitele pot fi eludate cu ușurință. În mod similar, unele persoane fizice pot utiliza entități fictive pentru a-și sustrage activele și bunurile imobile de la plata impozitelor, fie în țara lor de reședință, fie în țara în care se află proprietatea.
Odată adoptată de statele membre, propunerea ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024.
”Următoarea generație de resurse proprii”
”Următoarea generație de resurse proprii” pentru bugetul UE se bazează pe trei noi surse de venituri:
- prima se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS),
- a doua se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon,
- a treia se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („Pilonul unu”).
La viteza de croazieră, în perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde EUR anual pentru bugetul UE.
Noile resurse proprii propuse astăzi vor contribui la rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanța componenta de granturi a NextGenerationEU. Noile resurse proprii ar trebui să finanțeze, de asemenea, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.
Acesta din urmă este un element esențial al noului sistem propus de comercializare a certificatelor de emisii care vizează clădirile și transportul rutier și va contribui la asigurarea faptului că tranziția către o economie decarbonizată nu va lăsa pe nimeni în urmă.
Decizia privind resursele proprii trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, după consultarea Parlamentului European. Decizia poate intra în vigoare odată ce va fi aprobată de toate țările UE în conformitate cu cerințele lor constituționale. Regulamentul privind CFM trebuie să fie adoptat în unanimitate de Consiliu, după obținerea aprobării Parlamentului European.
