Președintele Chinei, Xi Jinping, a promis sâmbătă că va colabora cu viitoarea administrație a SUA, condusă de Donald Trump, în timpul discuțiilor finale pe care le-a avut cu președintele în exercițiu, Joe Biden, pe teme precum criminalitatea cibernetică, comerțul, Taiwan, Marea Chinei de Sud și Rusia, transmite Reuters.
Biden s-a întâlnit cu Xi pentru aproximativ două ore la un hotel unde liderul chinez era cazat, în cadrul reuniunii Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific din Lima, Peru. A fost prima lor discuție din ultimele șapte luni.
„Obiectivul Chinei de a avea o relație stabilă, sănătoasă și durabilă cu Statele Unite rămâne neschimbat” după alegerea lui Trump, a declarat Xi în timpul întâlnirii cu Biden, recunoscând „urcușurile și coborâșurile” dintre cele două țări. „China este pregătită să colaboreze cu noua administrație a SUA pentru a menține comunicarea, a extinde cooperarea și a gestiona diferențele.”
Biden i-a spus lui Xi că cei doi lideri nu au fost întotdeauna de acord, dar discuțiile lor au fost „deschise” și „sincere.”
Cei doi lideri au ajuns la un consens cu privire la utilizarea armelor nucleare de către IA
Biden i-a transmis lui Xi că discuțiile directe între lideri vor rămâne esențiale chiar și după ce el va părăsi funcția, potrivit consilierului pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan.
Președintele ales, Trump, a promis să impună tarife generale de 60% asupra importurilor de bunuri chinezești ca parte a măsurilor comerciale „America First,” pași pe care Beijingul îi respinge. De asemenea, Trump intenționează să numească în funcții importante voci dure împotriva Chinei, inclusiv pe senatorul Marco Rubio ca secretar de stat și pe reprezentantul Mike Waltz ca consilier pentru securitate națională.
Biden a încercat să reducă tensiunile cu China, însă nu au existat progrese semnificative în privința problemelor majore. Totuși, cei doi lideri au convenit că deciziile privind utilizarea armelor nucleare ar trebui să fie luate de oameni, nu de inteligența artificială, marcând prima dată când această problemă a fost discutată public de ambele țări.
Discuții despre Coreea de Nord și alte probleme majore
Președinții SUA și China au discutat și despre Coreea de Nord, un aliat al Chinei, ale cărui legături cu Rusia și desfășurarea de trupe în războiul Moscovei cu Ucraina au stârnit îngrijorări în Washington, Beijing și capitalele europene.
Biden a subliniat că poziția declarată a Chinei cu privire la războiul din Ucraina – de a evita escaladarea și extinderea conflictului – este contrazisă de implicarea trupelor nord-coreene.
Printre alte subiecte majore s-au numărat un atac cibernetic recent atribuit Chinei asupra comunicațiilor oficialilor guvernamentali americani, presiunile intensificate ale Beijingului asupra Taiwanului și în Marea Chinei de Sud, precum și sprijinul Chinei pentru Rusia. Biden a ridicat, de asemenea, problema cetățenilor americani pe care îi consideră reținuți pe nedrept în China.
Tensiuni privind Taiwanul
În privința Taiwanului, liderii au avut un schimb de replici aspru. Biden a cerut încetarea activităților militare „destabilizatoare” ale Beijingului în jurul insulei, conform Casei Albe. Xi a replicat că activitățile „separatiste” ale președintelui taiwanez Lai Ching-te sunt incompatibile cu pacea și stabilitatea, potrivit Ministerului de Externe chinez.
Ministerul de Externe taiwanez i-a mulțumit lui Biden pentru sprijinul său, declarând că „provocările militare persistente ale Chinei în jurul Taiwanului sunt cea mai mare sursă de deteriorare a păcii și stabilității regionale.” Fostul ministru al economiei din Taiwan, Lin Hsin-i, l-a invitat pe Biden să viziteze Taiwanul în viitorul apropiat.
Dispute comerciale și economice
Economia Chinei resimte efectele măsurilor comerciale ale lui Biden, inclusiv restricționarea investițiilor americane în tehnologiile chinezești avansate și restricțiile asupra exporturilor de cipuri de înaltă performanță.
Xi a afirmat că aceste măsuri sunt nejustificate, iar Beijingul continuă să respingă implicarea SUA în disputele din Insulele Spratly și decizia tribunalului de la Haga din 2016 care invalidează revendicările maritime ale Chinei în Marea Chinei de Sud.
Cooperare sau rivalitate?
Xi a subliniat că „atunci când cele două țări se tratează ca parteneri și prieteni, caută puncte comune și își sprijină reciproc succesul, relația poate progresa semnificativ. Dar dacă ne tratăm ca rivali sau adversari, urmărim o competiție vicioasă și încercăm să ne rănim reciproc, relația ar putea fi grav afectată sau chiar regresată.”
Pe măsură ce liderii Pacificului se reunesc la summitul APEC, sunt analizate implicațiile revenirii lui Trump la putere asupra influenței SUA în regiune.
În același timp, China desfășoară o ofensivă diplomatică în America Latină, semnând acorduri comerciale și investiții strategice, în încercarea de a-și consolida influența.
În cadrul vizitei din Peru, Xi a inaugurat un megaport impresionant în valoare de 1,3 miliarde de dolari, care promite să devină cel mai mare nod de transport maritim din America de Sud. El s-a folosit de ocazie pentru a se prezenta drept un susținător al globalizării, respingând protecționismul.
(Citește și: ”Cum se pregătește China pentru Donald Trump: Dacă SUA introduc tarife, Beijing ar putea majora stimulentele și deprecia puternic moneda”)
***
Urmărește-ne pe Google News
