Noua țintă de reducere a emisiilor de carbon pe care a anunțat-o marți Comisia Europeană este de 90% până în 2040. Este ”cea mai ambițioasă” încercare de până acum de a menține încălzirea globală sub limita de 1,5 grade Celsius – potrivit oficialilor europeni.
Programul anunțat marți de Comisia Europeană ar plasa continentul european în fruntea eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice și va necesita o restructurare semnificativă a economiilor și schimburilor comerciale ale statelor membre UE.
Cu toate acestea, programul „verde” va stârni controverse și dezbateri aprige între guvernele statelor membre și cu proprii cetățeni – mai ales că deja Uniunea se confruntă deja cu ratarea unora dintre obiectivele existente precum și cu efectele politicilor verzi asupra economiilor.
Iată principalele lucruri de știut – potrivit documentului oficial – despre programul anunțat de Comisia Europeană pentru eliminarea emisiilor până la jumătatea secolului XXI:
Un nou obiectiv propus de Comisia Europeană
Obiectivul recomandat de CE de a reduce cu 90% emisiile va intensifica controversele privind politicile UE în materie de climă:
blocul comunitar are deja stabilite două obiective obligatorii din punct de vedere juridic – reducerea emisiilor cu 55% până la finele acestui deceniu (obiectiv deocamdată întârziat de criza energetică) și atingerea celebrului „zero net” până la jumătatea secolului.
Obiectivul este ca 2040 să reprezinte un punct de cotitură în politicile climatice, dar îi revine sarcina ingrată următoarei Comisii formate după alegerile europarlamnetare din iunie de a accelera și a impune noi reglementări în domeniu.
Cine va finanța tranziția climatică
Programul ecologic al Comisiei nu este deloc ieftin.
UE estimează că trebuie să investească aproximativ 1,5 trilioane de euro anual între 2031 și 2040 pentru atingerea obiectivului.
Deocamdată nu este clar de unde va putea proveni toată această sumă, dar o sumă apropiată de această valoare reprezintă importurile energetice, de exemplu. Cea mai ambițioasă opțiune analizată de UE arată că regiunea ar putea economisi aproximativ 2,8 trilioane de euro din eliminarea importurilor de petrol, gaze și cărbune până în 2050.
Finanțarea va fi asigurată și de guvernele naționale, dar care se confruntă cu marje fiscale reduse. O mare întrebare pentru viitoarea Comisie este dacă va dori să angajaze noi credite, așa cum a procedat în perioada maximă a crizei Covid-19.
Însă ceea ce este foarte clar este că sectorul privat va trebui convins să susțină cea mai mare parte din această finanțare.
Soluții noi tehnologice
O diferență-cheie față de obiectivul pentru 2030 este că ținta pentru 2040 va viza o reducere „netă” a emisiilor. Utilizarea combustibililor fosili pentru producerea de energie va fi redusă cu patru cincimi, dar dar care vor mai juca un rol semnificativ.
Asta înseamnă că tehnologia de captare a carbonului va trebui să fie dezvoltată în anii următori.
Calculele arată că până în 2050 vor trebui captate 450 milioane de tone de CO2 pe an – echivalentul cantității totale emise acum împreună de Polonia și Danemarca la un loc. Capacitatea globală de captare și stocare a carbonului a fost de doar 50 de milioane de tone în 2022, potrivit BloombergNEF.
Vor trebui dezvoltate o serie de noi tehnologii, inclusiv cu utilizarea hidrogenului „verde” în industrie, baterii pentru stocarea energiei electrice și creșterea capacității de generare în parcuri solare și eoliene.
Sunt însă mari dubii însă dacă producătorii europeni de echipamente energetice vor putea rezista pe o piață dominată în prezent categoric de China.
Transformarea agriculturii
UE a pus deja în aplicare majoritatea regulilor de care are nevoie pentru a decarboniza sectoarele de energie, încălzire și transport, dar în cameră a mai rămas un mare elefant.
Europa a resimțit deja cât de greu este să impună Green Dealul în agricultură s-o facă ecologică și prietenoasă cu mediul fără emisii de noxe de la turmele de vaci și oi. Planul de refacere naturală a unor mari suprafețe cultivate a fost anihilat de protestele organizațiilor agricole împreună cu partidele de centru-dreapta care au respins măsura propusă de socialiști și verzi.
Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, o activistă de mediu deși face parte din PPE, a anunțat marți, cu doar patru luni înainte de alegerile europarlamentare că renunță deocamdată la planul de limitare a utilizării pesticidelor, deoarece această luptă pentru ecologie a ”devenit un simbol al polarizării”.
În ultimele săptămâni fermierii europeni au blocat drumuri, puncte de graniță și au asediat cu tractoarele mai multe capitale europene pentru a protesta împotriva birocrației tot mai mari a Bruxelles-ului și a scăderii prețurilor din cauza importurilor extra-comunitare mult mai ieftine. În proiectul pentru 2040 au fost eliminate orice referiri la modul în care va fi afectată agricultua de politicile climatice, din cauza opoziției vehemente a agriculturilor.
Schimbarea obicieiurilor de consum – alimentare și de viață – și alte obligații pentru cetățenii europeni
Bloomberg, care a consultat draftul inițial al programului, scrie că referirile la schimbarea dietei cetățenilor – precum reducera consumului de carne de vită, creșterea animalelor implicând emisii mari de metan în atmosferă – au fost eliminate din proiectul prezentat în Parlamentul European.
Asemenea omisiuni subliniază dificultatea impunerii unor reguli mult mai stricte în următorul deceniu. Decarbonatarea „ușoară” este deja în desfășurare, cum ar fi un sistem energetic mai curat.
Însă măsurile care mai trebuie adoptate vor fi mult mai dificil de implementat, ca de exemplu impunerea populației unui grad mult mai înalt de izolare a locuințelor, renunțarea la centralele pe gaze, cumpărarea de mașini electrice, reducerea călătoriilor cu avionul sau schimbarea dietei într-una mai vegetariană.
Rămâne de văzut dacă UE poate realiza într-adevăr o tranziție „justă” – un termen care se repetă de zece ori în textul prezentat de Comisia Europeană, dată fiind reticența populației față de politicile agresive în domeniul climatic.
***
(Citiți și: ”O perspectivă globală / Acțiunile ”verzi” scad, chiar când bursele cresc: Europa taie subvențiile, lăsând industriile de regenerabile tot mai scumpe”)
***
