duminică

3 martie, 2024

17 aprilie, 2023

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, și alți oficiali de nivel înalt promit să remodeleze Banca Mondială pentru a o transforma într-un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet yellen, împreună cu alți înalți oficiali, doresc modificarea obiectivelor Băncii Mondiale pentru a o transforma într-un lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Însă, deși și SUA și mulți parteneri europeni vor această transformare, nu sunt dispuși să suporte costurile politicii promovate de ei pentru combaterea schimbărilor climatice. Pur și simplu nu vor să plătească pentru asta – cel puțin nu încă, scrie Politico.

Oficialii americani au propus un plan de transformare a instituții financiare internaționale care a fost intens discutat în cadrul reuniunii anuale de primăvară de la Washington de săptămâna trecută. Planul constă în extinderea considerabilă a abordărilor pentru a se concentra mai mult pe ceea ce spun politicienii a fi criza datoriilor suverane, insecuritatea alimentară, precum și schimbările climatice.


Cu toate acestea, abordarea schimbărilor climatice care presupune tranziția sistemelor energetice, electrificarea automobilelor, utilizarea de resurse regenerabile în industrie va costa mii de miliarde de dolari la nivel mondial – iar Yellen și autoritățile de la Bruxelles nu își permit noi cheltuieli publice masive în acest moment.

Unii dintre experții Băncii Mondiale se îndoiesc că reorientarea planificată poate avea șanse de reușită dacă principalii acționari, precum SUA și UE nu vor face o infuzie puternică de capital – și vor lăsa angajații BM debusolați între a se focusa asupra climei sau să-și îndeplinească mandatul tradițional al Băncii Mondiale, de eradicare a sărăciei.

Banca Mondială: Cheltuielile totale la nivel global s-ar ridica la 2.400 miliarde pe an până în 2030

„Discuțiile despre extinderea portofoliului fără o infuzie suplimentară de resurse – nu văd că vor putea schimba ceva”, a spus Jonathan Walters, fost director pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Banca Mondială. „Nu va trimite un semnal suficient de puternic angajaților și, mai important, nu va trimite un semnal suficient de puternic țărilor în curs de dezvoltare.”

Dezbaterea asupra viitorului Băncii Mondiale ilustrează modul în care chiar și guvernele care văd schimbările climatice ca pe o amenințare existențială a omenirii sunt reticente în a plăti prețul colosal al confruntării cu riscuri. Cea mai mare parte a strategiei de reformă pe care o propun oficialii se bazează pe obligarea băncii – o instituție financiară cu o istorie de aproape 80 de ani și cu operațiuni care se întind pe tot globul – să realoce mai mult din resursele sale financiare existente. Acest lucru stârnește în rândul națiunilor sărace sentimentul că creditorul este obligat să sacrifice o parte din misiunea sa principală, aceea de combatere a sărăciei pentru a investi în resurse regenerabile sau altele asemenea.


Yellen a declarat la întrunirea FMI și Băncii Mondiale de primăvară că „extindem în mod responsabil portofoliul [băncii] pentru a oferi credite suplimentare de până la 50 de miliarde de dolari în următorul deceniu”. Ea a solicitat, de asemenea, contribuții semnificative din partea sectorului privat.

Dar comitetul de dezvoltare al Băncii Mondiale a spus că „singură nu va avea resurse suficiente pentru a satisface nevoile vaste ale țărilor sărace”, chiar și cu unele resurse interne și private mai mari.

Comitetul a convenit că banca – care anul fiscal trecut a acordat finanțări de 115 miliarde de dolari, în principal pentru dezvoltare – trebuie să își dubleze atenția asupra eradicării sărăciei, abordând simultan schimbările climatice prin promovarea resurselor regenerabile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Dar abordarea luptei împotriva schimbărilor climatice pe lângă misiunea de relansare economică și combatere a sărăciei ar necesita cheltuieli totale anuale suplimentare de 2,4 trilioane de dolari (2.400 de miliarde), privind toate țările și instituții internaționale, până în 2030, a estimat BM.

„Semnalul puternic al sprijinului acționarilor asociat cu o majorare de capital ar putea permite Băncii să meargă mai departe”, a spus comitetul, adăugând că orice nouă infuzie de bani ar trebui să fie însoțită de eforturile de reformă pe care SUA și țările europene le-au impulsionat.

Cine să vină cu banii

Aceste modificări includ ajustarea ratei capitalului propriu-împrumut al băncii – care ar extinde capacitatea de finanțare – și sporirea garanțiilor pentru investitorii privați împotriva riscului politic. Ei doresc, de asemenea, ca banca să se concentreze mai mult pe vulnerabilitatea populațiilor atunci când evaluează posibilele proiecte, mai degrabă decât să grupeze clienții Băncii Mondiale în categorii de venituri. Banca interzice țărilor cu venituri medii – unde trăiește majoritatea populației din lume sub limita sărăciei – să acceseze împrumuturi la dobânzi sub nivelul pieței.

Yellen a cerut ca banca să facă mai mult cu ceea ce posedă, să-și modernizeze operațiunile și să folosească mai creativ modelele existente pentru a atrage finanțare din sectorul privat și filantropi. Ajay Banga, alesul președintelui Joe Biden pentru a conduce banca, a spus săptămâna trecută la un eveniment la Washington că „Nu sunt în acest joc pentru a măsura dimensiunea Băncii Mondiale”, a spus Banga „Sunt în acest joc pentru a face viața nepotului meu mai bună.”

Oficialii Trezoreriei și ai Casei Albe spun că BM ar putea avea nevoie în cele din urmă de un alt aport de capital de la țările membre, dar că SUA nu pot pur și simplu să aducă mai mulți bani, mai ales având în vedere preocupările legate de datorii și deficitul bugetar.

„Banii magici ar fi grozavi”, a spus o persoană familiarizată cu gândirea administrației Biden, care a cerut să rămână anonim pentru a vorbi sincer despre un subiect sensibil. „Nu trăim într-o lume în care există bani magici. Și nu este vorba doar de majorarea de capital.”

Banca trebuie, de asemenea, să „integreze impactul schimbărilor climatice, ținând cont de condițiile meteo, schimbarea cantității de precipitații” și alți factori de mediu, a mai spus sursa citată.

Instituția creditoare a fost deseori acuzată că are o aversiune prea mare față de risc, descurajând efectiv investițiile din sectorul privat.

Mărirea instituției fără a repara modul în care funcționează nu ar face decât să adâncească această problemă, susțin criticii săi.

În plus, o nouă infuzie de capital ar necesita probabil creșterea acțiunilor cu drept de vot ale Chinei, un rival geopolitic al SUA care deține deja o influență semnificativă în țările în curs de dezvoltare și cordă credite prin intermediul altor fonduri. Analizele au arătat că acțiunile cu drept de vot ale Chinei sunt subdimensionate în raport cu dimensiunea sa în economia globală, pe care Beijingul a căutat să o corecteze în eforturile anterioare privind infuziile de capital.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

(Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: