marți

20 februarie, 2024

18 decembrie, 2023

Pandemia, urmată de războiul din Ucraina și declanșarea conflictul din Orientul Mijlociu – toate acestea au produs și produc pierderi economiei globale, bugetele naționale transformându-se în unele de austeritate. Printre primele victime, se numără programele ”ambițioase” de tranziție spre energiile regenerabile.

Reducerile bugetare pentru subvențiile acordate în sprijinul industriei verzi, fie că se acordă clienților finali, fie companiilor, afectează atingerea obiectivelor propuse pentru limitarea schimbărilor climatice prin Acordul de la Paris.

Acțiunile „verzi” își vor continua deprecierea și în 2024 – Sondaj Bloomberg

Cel mai bine se observă această tendință de reducere a subvențiilor în cursul acțiunilor companiilor din industria „verde”, care au scăzut puternic în 2023.

(Citiți și: ”Companiile de energie eoliană nu mai fac bani chiar după cum bate vântul”)


Cel mai recent sondaj Bloomberg MLIV Pulse asupra a peste 600 de investitori profesioniști și de retail a dezvăluit că mai mult de jumătate dintre aceștia anticipează că scăderea stocurilor de energie „verde” va persista și anul viitor, punând provocări pentru unii investitori care au încercat să prindă „cuțitul în scădere”.

Din cel mai recent sondaj realizat de Bloomberg MLIV Pulse arată că dintre peste 600 de investori instituționali și de retail intervievați, mai mult de jumătate anticipează că deprecierea acțiunilor companiilor energetice „verzi” va continua și în 2024. Sondajul, desfășurat între 13 și 24 noiembrie la nivel global în rândul utilizatorilor terminalelor Bloomberg News ridică o serie de întrebări privind viitorul industriei energiei verzi.

Una dintre întrebări s-a referit la acțiunile fondului de investiții „verzi” iShares Global Clean Energy în scădere cu peste 30% în acest an. Majoritatea respondenților, 57% (353), se așteaptă ca scăderile să continue anul viitor, în timp ce 43% (267 dintre ei) aanticipează că acțiunile „verzi” să atingă minimul pe termen scurt și că acum este momentul pentru cumpărare.

Deprecierea acțiunilor „verzi” a avut loc pe fondul creșterilor indicilor bursieri

Portofoliul de acțiuni al iShare Global Clean Energy ETF dezvăluie că fondul a  investit masiv în fotovoltaice, eoliene și producție de hidrogen, printre care se numără companii precum SolarEdge, First Solar, Sunrun, Orsted și Plug Power, a căror capitalizare bursieră s-a prăbușit anul acesta.


Una dintre modalitățile prin care bula verde ar putea evita spargerea totală este ca Rezerva Federală să inverseze cursul ciclului de creștere a ratei dobânzii. Traderii anticipează că acest lucru s-ar putea întâmpla pe la mijlocul anului viitor.

Acțiunile „verzi” ale fondului iShares Global Clean Fund ETF au scăzut cu 30% în 2023

O exploziei a bulei „verzi” la bursă ar însemna deraierea politicii „net zero” și ratarea tuturor țintelor propuse pentru eliminarea combustibililor fosili.

Fondurile „verzi” ale UE sunt tăiate aproape complet în 2024

Un plan masiv de investiții conceput de Comisia Europeană pentru a sprijini combaterea schimbărilor climatice riscă să fie decapitat, scrie Politico.

Miliarde de euro alocate pentru tranziția spre utilizarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor din bugetul UE vor fi pierdute după ce liderii UE au propus transferul acestor bani pentru apărare și a luptei împotriva imigrației ilegale.

Schimbarea s-a petrecut la summitul liderilor UE de la sfârșitul săptămânii trecute de la Bruxelles, unde șeful Consiliului European, Charles Michel, a propus eliminarea aproape în totalitate a fondului de 10 miliarde de euro destinat subvenționării construirii rețelei energetice a viitorului – turbine eoline, centrale pe bază de hidrogen, sisteme de captare a carbonului etc. Programul pentru energie „verde” se voia a fi răspunsul UE la subvențiile de sute de milioane de dolari pe care administrația Biden le injectează pentru accelerarea tranziției energetice.

În timp ce țări precum Franța, Italia și Spania au susținut programul de 10 miliarde euro pentru tranziția energetică, Bruxelles se confruntă cu criticile statelor europene „frugale”, cum mai sunt denumite țările nordice, care doresc limitarea contribuțiilor la bugetul UE și să se finanțeze prioritățile de acum, care sunt reducerea imigrației ilegale și creșterea cheltuielilor de înarmare.

Compromisul la care s-a ajuns va reduce fondul denumit oficial Platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa, sau STEP – la numai 1,5 miliarde euro. Banii economisiți astfel vor fi transferați pentru investiții de apărare, conform celei mai recent propuneri.

Flexibilitate mai mare pentru fondurile de coeziune

În schimb, Bruxelles-ul ar oferi țărilor mai multă flexibilitate în modul în care pot utiliza plățile din fondul de „coeziune” al UE – injecții bugetare pentru statele cu venituri mai mici menite să reducă inegalitatea economică. În teorie, acest lucru ar permite țărilor să continue unele investiții necesare în energie regenerabilă, mai arată Politico.

În schimb, Bruxelles-ul va oferi țărilor mai multă flexibilitate în modul în care pot utiliza plățile din fondul de coeziune al UE – fonduri nerambursabile destinate statelor membre cu venituri mai mici menite să reducă decalajele din interiorul UE. Teoretic, acest lucru ar permite statelor să continue unele investiții „verzi”.

„Acest lucru permite țărilor care beneficiază de aceste fonduri europene să le folosească într-un mod simplificat și flexibil”, a spus un diplomat pentru Politico.

Cu toate acestea, potențiala reducere este un semn pentru eforturile eforturile Europei de a susține imensele investiții necesare pentru atingerea zero net în 2035. Recent, Germania, a fost forțată să-și reducă obiectivele climatice, cu „verzii” la guvernare, după ce Curtea Constituțională a interzis alocarea suplimentară a 60 miliarde euro pentru schimbări climatice. Criticile privind costurile tranziției ecologice pe care trebuie să le suporte contribuabilii europeni erodează popularitatea stângii ecologiste.

 „Știm că nu sunt suficienți bani”, a spus un al doilea diplomat participant la discuții, și care a recunoscut că diminuarea drastică a fondului va oferi bani doar pentru măsuri „țintite”. „Realitatea este cu adevărat dură”, a adăugat diplomatul. „Bugetele sunt strânse peste tot.”

Subvenții tăiate drastic și în România

În România, guvernul, prin ordonanța „trenuleț”, a redus drastic subvențiile pentru achizițiile de automobile electrice dar și pentru fotovoltaice.

Pentru automobile electrice este cea mai mare tăiere de subvenții, de la 54.000 lei la 10.000 lei.

În plus, Guvernul a redus bugetul pentru anul viitor și pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice de la 20.000 de lei per solicitant, atât cât este acordat în prezent, la 10.000 de lei per solicitant.

Germania elimină subvențiile pentru mașini electrice

Planul de creștere a deficitului bugetar al Executivului german a fost blocat de Curtea Constituțională. Astfel, bugetul penrtu 2024 a rămas cu o gaură de 60 miliarde euro, menite să accelereze tranziția verde a Germaniei, relatează Reuters.

Inițial, subvențiile pentru achiziția autovehiculelor electrice erau menite să se acorde până la finalul lui 2024. Din 2016, când Germania a introdus aceste subvenții, au fost plătite 10 miliarde de euro cumpărătorilor de mașini electrice.

Potrivit Autorităţii rutiere germane (KBA), la finele lunii aprilie 2023, pe drumurile din Germania circulau aproximativ 1,2 milioane de vehicule complet electrice, cu mult sub obiectivul de 15 milioane de vehicule fixat pentru 2030.

Preţurile ridicate, autonomia limitată şi lipsa stațiilor de încărcare, în special în zonele rurale, sunt considerate principalele motive pentru care vânzările de vehicule electrice înregistrează întârzieri.

Franța elimină subvențiile doar pentru mașinile electrice chinezești

 Franţa a restructurat reglementările privind stimulentele financiare acordate cumpărătorilor de vehicule electrice (EV), favorizând maşinile produse în Franţa şi Europa în detrimentul modelelor fabricate în China, conform listei tipurilor eligibile de automobile publicată joi de Guvernul de la Paris, transmite Agerpres.

Modelul Spring al Dacia, brandul low-cost al Renault, este importat din China, şi a fost exclus din listă, la fel ca şi modelul MG4 al SAIC. Aproximativ 65% din maşinile electrice vândute în Franţa vor fi eligibile pentru schema de bonusuri de stat, inclusiv 24 modele produse de Stellantis şi cinci de Renault. Guvernul de la Paris vrea ca vehiculele electrice produse în Franţa şi Europa să fie mai accesibile pentru consumatorii interni, comparativ cu vehiculele mai ieftine fabricate în China.

În prezent, subvenţia guvernamentală pentru vehiculele electrice este de 5.000 de euro pentru majoritatea gospodăriilor şi de 7.000 de euro pentru cele mai sărace. Costul total al programului este de un miliard de euro pe an. Totuşi, în absenţa vehiculelor ieftine produse în Europa, o treime din toate subvenţiile merg către consumatorii care achiziţionează EV fabricate în China, au declarat oficiali de la Ministerul francez de Finanţe, ceea ce a majorat importurile şi a adâncit decalajul competitiv cu producătorii interni.

Industria auto la nivel global s-a poticnit în tranziție

În 2023, producătorii auto au fost nevoiți să regândească strategiile de trecere la autovehiculele electrice. Dacă anul trecut, plănuiau să investească 1,2 trilioane dolari până în 2030 pentru a trece la producția de masă a mașinilor electrice, mari producători precum Tesla, Rivian și alte startup-uri din sectorul își reduc planurile din cauza cererii scăzute, potrivit unei analize Reuters.

Constructorii auto fac apel la politicieni pentru a crește sprijinul pentru a compensa costurile tranziției la vehicule electrice, suplimentar peste sumele acordate direct cumpărătorilor.

Ratele ridicate ale dobânzilor au făcut ca multe vehicule electrice să fie inaccesibile pentru consumatorii cu venituri medii. Lipsa unei infrastructuri de încărcare este un alt obstacol în calea clienților obișnuiți să își asigure o autonomie pe benzină în doar câteva minute, la o benzinărie.

„Vehiculele electrice vor fi viitorul afacerii cu autoturisme”, a declarat Jeff Parent, COO al lanțului de dealeri auto AutoNation din SUA. Dar, din cauza preocupărilor consumatorilor legate de preț și de încărcare, a spus el, „în următorii trei-patru ani, lucrurile vor fi agitate”.

Directorii executivi din industrie își decalează acoperirea obiectivelor de a trece la flote complet electrice până la mijlocul deceniului următor.

F-150 Lightning de la Ford, un exemplu al eșecului variantei electrice 

Camioneta electric F-150 Lightning de la Ford arată cum au fost înșelate previziunile prea optimiste.

Modelul de camionetă F-150 este cel mai de suscces model al companiei, în varianta clasică, pe benzină. Modelul electric, Lightning, s-a dovedit în cele din urmă a fi un eșec.

Încurajat de cererea entuziastă de la început pentru Lightning, Ford a adăugat în august o a treia echipă de lucru la complexul său istoric de asamblare Rouge din Dearborn, Michigan, pentru a tripla ritmul de producție al pick-up-ului electric, până la 150.000 de vehicule pe an, se arată în analiza Reuters.

Însă, în octombrie, Ford a anulat cel de-al treilea schimb, recunoscând că cererea pentru F-150 electrice nu era suficientă pentru a susține ritmul de producție planificat. Aproximativ 700 de muncitori au fost concediați.

Două probleme: accesibilitatea și punctele de încărcare

Privind în perspectivă, directorii din industrie își exprimă două îngrijorări cu privire la provocarea de a extinde piața vehiculelor electrice dincolo de pionierii aventuroși ai tehnologiei: accesibilitatea și accesul la încărcare.

Ritmul lent de dezvoltare a infrastructurii de încărcare a forțat marii producători auto tradiționali să încheie în acest an acorduri cu Tesla pentru a permite cumpărătorilor de vehicule electrice să utilizeze rețeaua Supercharger a Tesla – o lovitură competitivă pentru Tesla. „Capitularea constructorilor de automobile în fața standardului (Tesla) este un semnal clar că își dau seama că cererea este frânată de temerile legate de încărcare”, a declarat Mark Wakefield, codirector al diviziei auto a firmei de consultanță AlixPartners, citat de Reuters.

„Accesibilitatea” este un cod al industriei pentru a convinge consumatorii obișnuiți, cu venituri medii, să plătească suficient pentru un vehicul electric pentru a acoperi costurile de producție mai mari și a obține totuși un profit. Pentru majoritatea producătorilor auto tradiționali, acest lucru s-a dovedit până acum imposibil.

Chiar și Tesla, care câștigă bani din vânzarea de vehicule electrice, a fost nevoită să reducă prețurile pentru a menține liniile de asamblare în plină viteză în China și Statele Unite.

„Dacă mașina noastră ar costa la fel ca un RAV4 (Toyota), nimeni nu ar cumpăra un RAV4, sau, cel puțin, ar fi foarte puțin probabil să o facă”, a declarat Elon Musk, directorul general al Tesla, în octombrie, analiștilor. „Mașina noastră este în continuare mult mai scumpă decât un RAV4”.

Modelele RAV4 încep de la 28.475 de dolari. Modelul Y pornește de la 43.990 de dolari și, până la 31 decembrie, beneficiază de credite fiscale de 7.500 de dolari. Tesla a avertizat că aceste credite ar putea fi reduse odată cu intrarea în vigoare a unor reguli mai dure privind conținutul intern.

***

(Citiți și: ”Companiile de energie eoliană nu mai fac bani chiar după cum bate vântul”)

(Citiți și: ””Taxa vamală pe carbon” – soluția anunțată de UE pentru a evita riscul relocării de emisii”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: