Aportul turismului românesc la economia naţională este foarte redus dacă ne raportăm la alte ţări din vecinătate. Deși s-a dublat în ultimii zece ani, el a rămas sub 4% din PIB, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în regiune, în pofida frumuseților naturale și a distribuției variate și echilibrate a formelor de relief.
Pentru referință, țări precum Ungaria și Polonia au contribuţii ale turismului de peste 10% din PIB.
În termeni nominali, sumele strânse sunt aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria, 7 ori mai mici decât în Polonia sau Cehia şi de 15 ori mai mici decât în Turcia, Grecia sau Austria.
Asta în pofida faptului că dispunem de cea mai mare capacitate turistică între ţările Europei Centrale şi de Est, cu circa 4.000 de unităţi de cazare.
Oarecum surprinzător, mai puţin de 5% din cifra de afaceri a IMM-urilor provine din activităţile turistice. Mare parte din hoteluri au o bază materială învechită şi cu structuri concentrate pe zona de 2 – 3 stele, nu 3 – 4 stele cum se obişnuieşte la nivel internaţional. În plus, nici infrastructura nu favorizează deplasarea turiştilor la mai multe obiective în perioada de vacanţă.
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare în anul 2011 a fost relativ redus, de 26,4% pe total structuri de cazare turistică, deși în creștere cu 1,1% față de anul precedent. Românii au dat cam patru cincimi dintre clienți, cu 78,4% la numărul de turiști și 82,9% la numărul de înnoptări, ceea ce reflectă un interes destul de scăzut pentru obiectivele turistice din țara noastră.
Scorul intrări – ieșiri din țară pe anul trecut a fost net defavorabil intrărilor, cu circa 7,6 milioane vizitatori și 10,9 milioane români plecați în străinătate.
Mai rău, cea mai mare parte a acestor intrări şi ieşiri sunt date de micul trafic de frontieră, ceea ce explică de ce topul vizitatorilor este dominat de Ungaria şi Bulgaria, care reprezintă peste jumătate din “turişti” ( 35,2% și, respectiv, 18,2%).
Germania (8,7%), Italia (8,0%) si Polonia (5,7%) se află în topul turiștilor propriu-ziși, iar Europa deține majoritatea covârșitoare a țărilor de origine, cu 94,3%, în timp ce America de Nord și Japonia contează cu mai pușin de 2% în această statistică. De reținut, numărul mediu de nopţi de cazare este mai mic în cazul turiştilor care vin în România şi mai mare în cazul românilor care pleacă peste hotare.
Nici pe 2012 nu se mișcă lucrurile
Cât despre turismul intern, acesta este puţin dezvoltat prin comparaţie cu ţările din UE, atât din cauza veniturilor reduse ale potenţialilor turişti, cât şi din motive culturale şi de slabă promovare. Rezultatul este irosirea unor importante resurse naturale şi pierderea unui număr considerabil de locuri de muncă, ce ar fi aproape certe într-o ţară cu un sistem turistic dezvoltat.
Pe primele cinci luni din 2012, rezultatele au fost ceva mai bune dar rămân insuficiente dată fiind baza de plecare foarte joasă. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu 11,5%, respectiv, cu 10,3%.
Totuși, în luna mai 2012 ( pentru care există cele mai recente date centralizate), în pofida eforturilor de a găsi modalități de creștere a atractivității ofertelor turistice, ocuparea unităților de profil a rămas foarte scăzută. De pildă, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,0% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu luna mai 2011.
Programul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism prin care se acordă zile gratuite de vacanță ( se plătesc cinci zile și se stă șase sau chiar șapte zile ), derulat în intervalele15 iunie – 15 iulie și 15 august – 31 august, ar trebui să aducă mai mulți turiști și un volum sporit de încasări pe segmentele comerciale adiacente spațiilor de cazare ofertate, dar rezultatele rămân să fie consemnate la finalul sezonului.
Din moment ce la hoteluri s-a înregistrat un indice de utilizare a locurilor de cazare de numai 31,6% în medie pe anul trecut, ne aflăm într-un cerc vicios. Numărul redus de clienți la aceleași costuri fixe duce în mod obiectiv la o creștere a tarifelor iar creșterea tarifelor îndepărtează potențialii clienți. Nici facilitățile oferite de alte state, de genul scăderii TVA pe partea de alimentație publică, nu ajută la creșterea sectorului turistic.
Urmărește-ne pe Google News
