Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a explicat, luni, că viitorii candidați pentru funcția de procuror-șef DNA trebuie să prezinte un proiect managerial care să conțină o analiză a stării actuale a Direcției și măsuri de îmbunătăţire a activităţii acesteia.
În cazul șefiei DIICOT, ministrul Toader a făcut rabat de la acest principiu, susținând în fruntea instituției un procuror care nici măcar nu a știut exect cu ce se ocupă instituția pe care o va conduce.
Reamintim: ministrul a respins săptămâna trecută cele patru candidaturi la șefia DNA și a decis reluarea procesului de selectarea a candidatului care va fi propus pentru numire. „În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale”, anunța un comunicat al MJ.
Ce așteaptă ministrul de la viitorii candidați la șefia DNA:
„Un plan managerial din care să rezulte starea actuală a DNA-ului, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii (…)
Un program managerial, obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realizare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă, ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a explicat Tudorel Toader.
În pofida declarațiilor anterioare, potrivit cărora selecția pentru DNA va semăna cu cea folosită luna trecută în cazul DIICOT, pretențiile și criteriile ministrului se dovedesc foarte diferite de cele utilizate pentru procurorul-șef al Parchetului Antimafia.
La DIICOT, un om care nu știa exact cu ce se ocupă Direcția
Dacă pentru DNA vrea un procuror-șef care să facă o radiografie exactă a situației din această instituție, Tudorel Toader l-a instalat fără probleme la DIICOT pe Felix Bănilă, un procur care a dovedit în timpul interviului de la CSM că nu cunoaște bine nici măcar cu ce ocupă direcția a cărei conducere și-o dorea.
Nu a știut ce este cu rapoartele Moneyval (care vizează spălarea banilor și finanțarea terorismului) și Greta (privind traficul de persoane), care țin de activitatea DIICOT.
De asemenea, nu a știut nimic despre ordinul european de anchetă și și-a explicat ignoranța în domeniu spunând că „este un instrument relativ nou” și „a avut acces limitat la sursele de informare”, deși Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de anchetă în materie penală a fost și transpusă în legislația românească, prin Legea nr. 236/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
De altfel, după ce a primit avizul CSM, Adunarea Generală a DIICOT a decis, cu 154 de voturi “pentru” şi 47 “împotrivă”, să-i ceară președintelui Klaus Iohannis să nu-l numească pe Felix Bănilă la conducerea instituției.
Tudorel Toader, la selectarea procurorului-șef de la DIICOT: „Alegi din ce ai”
Eu am trimis scrisoarea către procurorul general al republicii când am declanșat procedura de selecție, rugându-l să anunțe tot sistemul pentru cei care îndeplinesc condiţiile legale şi vor să fie șefi să vină, să am baza mare de selecție.N-au venit decât doi, cel care este încă în funcţie şi cel pe care l-am propus. Alegi din ce ai…Sigur, aveam și varianta să nu propun pe niciunul. Dacă nu propun pe niciunul, ar fi însemnat că Horodniceanu nu a îndeplinit condițiile până acum.
Urmărește-ne pe Google News
