joi

18 aprilie, 2024

4 martie, 2022

Vadim Krasnoselski, ”președintele” Transnistriei

Autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat vineri că nu sunt de acord cu cererea Republicii Moldova de aderare la UE și au cerut organismelor internaționale recunoașterea independenței Transnistriei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat joi seară că a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Așa-numitul minister de Externe de la Tiraspol s-a declarat nemulțumit că nu a fost consultat înainte de decizia Chișinăului și a chemat Republica Moldova la dialog „pentru un divorț civilizat și stabilirea relațiilor inter-statale”.


Autoritățile transnistrene s-au adresat cu solicitarea de recunoaștere a independenței Transnistriei către ONU, OSCE și alte organizații internaționale.

Transnistria a mai cerut recunoașterea independenței și în 2014, imediat după anexarea Crimeei și constituirea regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, solicitare rămasă fără răspuns.

Mai mult, în 2016, președintele regiunii separatiste Transnistria, a semnat decretul necesar punerii în aplicare a unui referendum organizat în 2006, când  97% dintre transnistreni au votat pentru independența acestei regiuni și aderarea ei la Federația Rusă.

În noul context geopolitic, inițiativa Transnistriei avantajează Rusia, căreia i se oferă pretext să repete scenariul pus în scenă în republicile separatiste din Ucraina.

Comunicatul Tiraspol:


Considerăm depunerea de către conducerea Republicii Moldova a unei cereri de aderare la Uniunea Europeană ca o decizie geopolitică care duce la schimbarea granițelor internaționale și a sferelor de influență în spațiul regional și la schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a Relaţiile moldo-pridnestroviene.

Tratăm cu înțelegere decizia conducerii republicii vecine. (…)

Decizia autorităților moldovenești înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaționale de la Bruxelles și trecerea la dezvoltarea militaro-politică și economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident. (…)

Considerăm necesar să subliniem că poporul Transnistriei și-a determinat soarta în mod civilizat și democratic la 2 septembrie 1990, a oprit agresiunea militară a Moldovei în anii 1991-1992, și-a apărat libertatea și independența, a confirmat inviolabilitatea cursului către internațional. recunoașterea suveranității și independenței Republicii Moldova Pridnestrovie la referendum național din 17 septembrie 2006.

În noile circumstanțe actuale, inclusiv cele create de acțiunile conducerii moldovenești, solicităm părții moldovenești să inițieze un dialog cu Pridnestrovie în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător.

În același timp, facem apel la Națiunile Unite, la OSCE, la mediatori și observatori în procesul de negociere, la comunitatea internațională în ansamblu cu cererea de a recunoaște realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma Transnistriei. Republica Moldova, să asigure respectarea dreptului poporului pridnestrovian la autodeterminare și să stabilească relații diplomatice cu Pridnestrovie.

2.000 de soldați ruși sunt în Transnistria

Rusia are în jur de 2.000 de militari în regiunea separatistă Transnistria.

1.500 de militarii ruși din Transnistria fac parte din GORT. Aceasta este urmașa Armatei a 14-a de gardă sovietică/rusă, o structură creată în 1956 și care a fost implicată în războiul din Transnistria, ce a dus la apariția așa-zisei „Republici Moldovenești Nistrene”.

Pe lângă militarii din cadrul GOTR, în Transnistria se mai află militari ruși și în cadrul unor așa-numite trupe de menținere a păcii. Terminologia aparține Kremlinului, iar aceste trupe au fost trimise în Transnistria la începutul anilor ’90 pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor din regiune.

Depozitele de muniție la Cobasna constituie pretextul prezenței militarilor ruși în Transnistria.

La Cobasna sunt stocate aproximativ 20.000 de tone de arme și muniții ce au ajuns în Transnistria după retragerea trupelor sovietice din Republica Democrată Germană, Cehoslovacia și alte state controlate de regimul sovietic.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: