La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Totul împotriva banului public: Curtea de Conturi – mutilată și aruncată la picioarele Administrației. Comisia avertizează că va suspenda fondurile europene

de Mariana Bechir , 17.6.2018

Senatul, cu rol de cameră decizională în acest caz, urmează să discute în plen modificările aduse Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi.

Dacă senatorii vor păstra amendamentele aprobate de deputați, România riscă înghețarea tuturor plăților pentru proiectele cu fonduri europene derulate în actualul exercițiu bugetar.

În opinia Comisiei Europene, unele dintre modificările aprobate în camera inferioară nu corespund standardelor internaționale și afectează independența instituției.

În opinia inițiatorilor, însă, modificările au fost făcute tocmai pentru corelarea legii cu standardele internaționale de audit. Corelarea cu reglementările internaționale este pretextul invocat în Expunerea de motive a acestei intervenții legislative, dar și a altor proiecte aspru criticate de instituțiile europene. De exemplu, în cazul “reformării” legilor Justiției.

Intervențiile pe Legea 94/1992 au incontestabil potențialul de a afecta puternic independența Curții de Conturi în câteva sensuri:

  • extind atribuțiile președintelui (numit politic, de Parlament), în defavoarea conducerii colective, prin plenul Curții
  • permit ingerința altor instituții în activitatea Curții
  • creează portițe de scăpare pentru șefii de instituții publice ce au cheltuit ilegal bani publici

Pentru România, miza acestor modificări înseamnă peste 20 de miliarde de euro. Pentru PSD și ALDE, autorii amendamentelor periculoase, miza o reprezintă controlul politic al Curții de Conturi, astfel încât aleșii locali și șefii de instituții să nu răspundă pentru  cheltuirea ilegală sau inutilă a fondurilor publice (naționale și europene).

Proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind Curtea de Conturi a primit vot final în Camera Deputaţilor pe 25 aprilie şi a primit toate avizele din partea comisiilor din Senat implicate în procedură.

(Citiți și: ”Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii”)

Decizia se adună într-o singură mână: extinderea rolului președintelui, în defavoarea Plenului Curții de Conturi

Modificările propuse anulează efectiv conducerea colectivă a Curții de Conturi, atribuțiile cele mai importante fiind transferate de la plenul celor 18 consilieri de conturi (independenți), la președintele instituției (personaj politic, numit de Parlament).

În acest moment, președinte este Mihai Busuioc (foto), un social-democrat fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după prealuarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.

Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi anul trecut, pentru un mandat de nouă ani.

Atribuții extinse pentru președinte:

  • “Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, precizează legea actuală. Amendamentul votat de deputați adaugă că aceste lucruri se vor face la propunerea președintelui CC.
  • Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. Soarta primarilor, șefilor de instituții etc. care au cheltuit banii publici cu încălcarea legii va depinde exclusiv de voința unei persoane numite politic. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”.
  • “Președintele aprobă atribuţiile departamentelor, ale compartimentelor din cadrul secretariatului general şi ale aparatului de lucru al Preşedintelui” se introduce la art. 60.
  • Se înființează o nouă structură în subordinea președintelui – “Aparatul de lucru al președintelui” (la articolul 8). Este o structură distinctă de secretariatul general și cabinetul președintelui și va verifica toate rapoartele înainte sa fie transmise.

Curtea de Conturi nu mai este autoritatea supremă pentru certificarea datelor din conturile de execuție verificate

Proiectul aprobat în Camera Deputaților a abrogat art. 31 din actuala lege, articol care acum prevede:

  • Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.
  • Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.

Aceasta înseamnă că CC este autoritatea decisivă în materia descărcării de gestiune – acordarea certificatului de conformitate pentru certificarea execuției conturilor la o autoritate publică.

(Citiți și: ”Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea Fiscului”)

Prin abrogarea articolului, orice entitate se poate pronunța pe certificarea conturilor publice, Curtea de Conturi fiind obligată să accepte raportul auditorului plătit de unitatea auditată.

Măsuri pentru protejarea funcționarilor cu probleme penale

  • Se abrogă obligativativatea ca CC să solicite “suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” (art. 45).
  • A fost modificat și art. 54, cel care impunea suspendarea din funcție a membrilor Curții de Conturi și auditorilor publici externi trimiși în judecată. Proiectul adoptat de deputații prevede suspendarea din funcție doar din momentul în care a fost pronunțată o condamnare în primă instanță.

Agenția de Achiziții Publice se controlează pe sine, iar constatările devin obligatorii pentru Curtea de Conturi

Potrivit unui amendament aprobat, Curtea de Conturi va fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, o instituție subordonată politic, aflată în subordinea Guvernului. “Punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice la solicitarea Curţii de Conturi sau cu ocazia emiterii propriilor acte de control sunt obligatorii”, precizează o modificare adusă articolului 29 din actuala lege.

Similar se precizează și în cazul Autorității de audit (din cadrul Curţii de Conturi: verifică modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către instituții, administrații publice etc.).

Impunerea respectării constatărilor Agenției pentru Achiziții Publice (ANAP) este bizară, întrucât există un precedent similar care a dus la suspendarea plăților pentru proiecte europene în 2011.

(Citiți și: ”Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret”)

Fondurile au fost blocate atunci exact din cauza implicării ANAP (mai precis, a predecesoarei acesteia, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice) în activitatea Autorităților de Management, a faptului că la verificarea achiziţiilor se lua în calcul punctul de vedere al ANRMAP.

Comisia Europeană amenință cu înghețarea fondurilor europene în cazul afectării independenței Curții de Conturi 

Comisia Europeană le-a trimis președinților celor două camere parlamentare – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu – o scrisoare în care-i avertizau că România riscă suspendarea tuturor plăților pe proiecte europene dacă Curtea de Conturi nu va mai fi independentă.

În scrisori, Comisia Europeană cere ca Parlamentul să renunţe la modificările propuse la Legea 94/1992, deoarece ar pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit, informează G4Media.ro

Scrisorile oficiale de avertisment au fost semnate de reprezentanți din trei direcții generale: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult