Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Totul împotriva banului public: Curtea de Conturi – mutilată și aruncată la picioarele Administrației. Comisia avertizează că va suspenda fondurile europene

de Mariana Bechir , 17.6.2018

Senatul, cu rol de cameră decizională în acest caz, urmează să discute în plen modificările aduse Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi.

Dacă senatorii vor păstra amendamentele aprobate de deputați, România riscă înghețarea tuturor plăților pentru proiectele cu fonduri europene derulate în actualul exercițiu bugetar.

În opinia Comisiei Europene, unele dintre modificările aprobate în camera inferioară nu corespund standardelor internaționale și afectează independența instituției.

În opinia inițiatorilor, însă, modificările au fost făcute tocmai pentru corelarea legii cu standardele internaționale de audit. Corelarea cu reglementările internaționale este pretextul invocat în Expunerea de motive a acestei intervenții legislative, dar și a altor proiecte aspru criticate de instituțiile europene. De exemplu, în cazul “reformării” legilor Justiției.

Intervențiile pe Legea 94/1992 au incontestabil potențialul de a afecta puternic independența Curții de Conturi în câteva sensuri:

  • extind atribuțiile președintelui (numit politic, de Parlament), în defavoarea conducerii colective, prin plenul Curții
  • permit ingerința altor instituții în activitatea Curții
  • creează portițe de scăpare pentru șefii de instituții publice ce au cheltuit ilegal bani publici

Pentru România, miza acestor modificări înseamnă peste 20 de miliarde de euro. Pentru PSD și ALDE, autorii amendamentelor periculoase, miza o reprezintă controlul politic al Curții de Conturi, astfel încât aleșii locali și șefii de instituții să nu răspundă pentru  cheltuirea ilegală sau inutilă a fondurilor publice (naționale și europene).

Proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind Curtea de Conturi a primit vot final în Camera Deputaţilor pe 25 aprilie şi a primit toate avizele din partea comisiilor din Senat implicate în procedură.

(Citiți și: ”Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii”)

Decizia se adună într-o singură mână: extinderea rolului președintelui, în defavoarea Plenului Curții de Conturi

Modificările propuse anulează efectiv conducerea colectivă a Curții de Conturi, atribuțiile cele mai importante fiind transferate de la plenul celor 18 consilieri de conturi (independenți), la președintele instituției (personaj politic, numit de Parlament).

În acest moment, președinte este Mihai Busuioc (foto), un social-democrat fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după prealuarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.

Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi anul trecut, pentru un mandat de nouă ani.

Atribuții extinse pentru președinte:

  • “Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, precizează legea actuală. Amendamentul votat de deputați adaugă că aceste lucruri se vor face la propunerea președintelui CC.
  • Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. Soarta primarilor, șefilor de instituții etc. care au cheltuit banii publici cu încălcarea legii va depinde exclusiv de voința unei persoane numite politic. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”.
  • “Președintele aprobă atribuţiile departamentelor, ale compartimentelor din cadrul secretariatului general şi ale aparatului de lucru al Preşedintelui” se introduce la art. 60.
  • Se înființează o nouă structură în subordinea președintelui – “Aparatul de lucru al președintelui” (la articolul 8). Este o structură distinctă de secretariatul general și cabinetul președintelui și va verifica toate rapoartele înainte sa fie transmise.

Curtea de Conturi nu mai este autoritatea supremă pentru certificarea datelor din conturile de execuție verificate

Proiectul aprobat în Camera Deputaților a abrogat art. 31 din actuala lege, articol care acum prevede:

  • Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.
  • Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.

Aceasta înseamnă că CC este autoritatea decisivă în materia descărcării de gestiune – acordarea certificatului de conformitate pentru certificarea execuției conturilor la o autoritate publică.

(Citiți și: ”Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea Fiscului”)

Prin abrogarea articolului, orice entitate se poate pronunța pe certificarea conturilor publice, Curtea de Conturi fiind obligată să accepte raportul auditorului plătit de unitatea auditată.

Măsuri pentru protejarea funcționarilor cu probleme penale

  • Se abrogă obligativativatea ca CC să solicite “suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” (art. 45).
  • A fost modificat și art. 54, cel care impunea suspendarea din funcție a membrilor Curții de Conturi și auditorilor publici externi trimiși în judecată. Proiectul adoptat de deputații prevede suspendarea din funcție doar din momentul în care a fost pronunțată o condamnare în primă instanță.

Agenția de Achiziții Publice se controlează pe sine, iar constatările devin obligatorii pentru Curtea de Conturi

Potrivit unui amendament aprobat, Curtea de Conturi va fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, o instituție subordonată politic, aflată în subordinea Guvernului. “Punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice la solicitarea Curţii de Conturi sau cu ocazia emiterii propriilor acte de control sunt obligatorii”, precizează o modificare adusă articolului 29 din actuala lege.

Similar se precizează și în cazul Autorității de audit (din cadrul Curţii de Conturi: verifică modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către instituții, administrații publice etc.).

Impunerea respectării constatărilor Agenției pentru Achiziții Publice (ANAP) este bizară, întrucât există un precedent similar care a dus la suspendarea plăților pentru proiecte europene în 2011.

(Citiți și: ”Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret”)

Fondurile au fost blocate atunci exact din cauza implicării ANAP (mai precis, a predecesoarei acesteia, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice) în activitatea Autorităților de Management, a faptului că la verificarea achiziţiilor se lua în calcul punctul de vedere al ANRMAP.

Comisia Europeană amenință cu înghețarea fondurilor europene în cazul afectării independenței Curții de Conturi 

Comisia Europeană le-a trimis președinților celor două camere parlamentare – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu – o scrisoare în care-i avertizau că România riscă suspendarea tuturor plăților pe proiecte europene dacă Curtea de Conturi nu va mai fi independentă.

În scrisori, Comisia Europeană cere ca Parlamentul să renunţe la modificările propuse la Legea 94/1992, deoarece ar pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit, informează G4Media.ro

Scrisorile oficiale de avertisment au fost semnate de reprezentanți din trei direcții generale: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ambasadorul SUA: Capacitatea oligarhilor şi a baronilor de a controla interesele de afaceri trebuie să ia sfârșit

Vladimir Ionescu

“Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri şi de a limita competiţia pe piaţa liberă trebuie să ia… Mai mult

Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult