Liderii a 45 din cele 55 de state africane au semnat duminică acordul privind formarea Zonei Comerciale Libere a Africii Continentale (African Continental Free Trade Area – AfCFTA), cea mai mare de la crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) încoace, în scopul deblocării potenţialului economic al Africii.
Într-un summit numit deja African Union, s-au pus bazele unui bloc economic de 3.400 de miliarde de dolar, populat de 1,3 miliarde de oameni, potrivit Reuters.
(Citiți și: ”Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa”)
Stimularea comerţului intra-regional, întărirea lanţurilor de furnizori şi răspândirea expertizei ar trebui să deblocheze potenţialul Africii, ale căror exporturi (în interiorul continentului) a contat pentru numai 17% din volumul anuluiu 2017, mult sub cele ale Asiei (59%), sau ale Europei (69%).
Africa – țintită de marile puteri economice
Africa a ratat perioadele de creştere economică ale altor blocuri comerciale din ultimele declade. Pe de altă parte, spre Africa sunt ațintiți ochii multora dintre investitorii din diverse domenii, începând cu cei în metalele cu care se va construi era electromobilității și sfârșind cu cei din retail.
După patru ani de discuţii, summit-ul African Union, din capitala Nigeriei a decis ca Ghana să găzduiască viitorul sediu central al organizației şi au avut loc discuţii privind funcţionarea concretă a blocului comercial , după ce în martie se convenise asupra principiilor acestuia.
Membrii AfCFTA s-au angajat să elimine tarifele pentru majoritatea bunurilor, ceea ce va dezvolta comerţul în regiune cu 15%-25% pe termen mediu, dar proporţia se va dubla dacă vor fi rezolvate problemele menţionate, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional.
Pericolul divergențelor nerezolvate
„Ochii lumii se întorc către Africa. Succesul AfCFTA va fi testul real pentru a obţine creştera economică prin caer visul de bunăstare al popoarelor noastre să devină realitate”, a declarat preşedintele egiptean şi preşedintele African Union, Abdel Fattah al-Sisi, la ceremonia de deschidere a summitului.
Trebuie depășit handicapul interesele diferite ale țărilor africane, în afară de marile dificultăţi precum starea proastă a instrastructurii de transport, tulburările politice și militare din anumite regiuni întinse, birocraţia excesivă la graniţe şi corupţia – ca au ţinut în loc creşterea şi integrarea.
Teama economiilor nediversificate dar relativ dezvoltate, precum cea a Nigeriei – cea mai mare de pe continent, care se bizuie cel mai mult pe exporturile de țiței – este că va fi inundată de produse ieftine, care vor compromite eforutilr de a revitaliza industria prelucrătoare locală.
Și multe din viiturile de produse manufacturate ar putea veni din Africa de Sud, care este cea mai dezvoltată economie de pe continent.
(Citiți și: Al 7-lea Forum de ”cooperare” chino – africană. Xi Jinping promite Africii 60 miliarde dolari)
Nivelurile de dezvoltare ale țărilor africane sunt foarte diferite și vor complica obținerea standardelor tehnice de aplicare a acordului: Doar trei țări, Nigeria, Egiptul și Africa de Sud acoperă 50% din produsul intern brut cumulat al Africii.
Alianță vs fragmentare
Africa are deja patru organizații de comerț liber care concurează între ele: ECOWAS în vest, EAC în est, SADC în sud și COMESA în sud est, dar numai cea de-a doua, condusă de Kenia a făcut progrese semnificative spre o piață comună a bunurilor și serviciilor.
Aceste comunități regionale vor continua să existe, ideaa AfCFTA fiind aceea de a permite țărilor membre din comunități diferite să beneficieze de comerţ liber.
AfCFTA va beneficia deja de un sistem digital de plăţi şi va crea instrumentele care vor institui ergulile de origine și concesiile tarifare și vor monitoriza și vor încerca să elimine obstacolele non-tarifare.
