Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

Un moment de punctat în istoria de sub ochii noștri:
UE se îndreaptă spre o dependeță periculoasă, pentru neutralizarea căreia nu face nimic. Lumea trece de la mașinile dependente de o resursă pe sfârșite și tot mai scumpă (petrolul), și se îndreaptă spre o resursă rară și scumpă : bateria produsă și administrată între China și Africa. 

Iar o treime din prețul mașinii e prețul bateriei!

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt și despre neobișnuit concept și neobișnuita expertiză a  CRONICILOR – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR și modul de achiziție (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Prefață: Nimeni nu se astepta ca trecerea la mașinile electrice să fie simplă – de la construcție, propulsie, noua sursă de energie și până la modificările în industrii. Dar cine s-ar fi gândit că modificările în economiile viitorului se vor juca între Asia și Africa? Adică între tehnologie și capacitate de producție, și materia primă rară și scumpă.  Să ne înțelegem: nu la mașini ne referim; ci tot la sursa de energie. Bateria.

*

Lumea se mișcă repede în trecerea la mașinile electrice, însă modificarea industriilor crează dependențe la fel de strategice precum dependența actuală de petrol.

Viitorul  ”electric” necesită metale și alte materii prime, iar distribuția acestora pe mapamond reface jocurile atât pe piața resurselor, cât și pe cea a constructorilor de mașini.

Ce e mai rar decât petrolul? Metalele necesare bateriilor la mașinile electrice

Spre exemplu, Republica Democrată Congo (RDC) asigură jumătate din producția mondială de cobalt, metal esențial pentru construcția bateriilor mașinilor electrice.

Cererea anuală de cobalt se ridică la circa 114.000 de tone. Mackenzie se așteatpă ca aceasta să se tripleze până în 2040. Și chiar dacă RDC își va extinde producția, compania de cercetare estimează că începând cu 2024 va exista un deficit global de cobalt.

Probleme similare vor apărea și în cazul nichelului, cu precizarea că în prezent deja există un deficit. Piața este dominată de producătorii din Indonezia (23%) și Filipine (18%). Mackenzie anticipează că cererea se va dubla în următoarele două decenii, iar marii jucători nu dau semne că s-ar pregăti să profite de această evoluție.

Deficitul de litiu ar urma să se materializeze în 2026. State bogate în resurse sunt Argentina, Chile și Australia, dar piața este dependentă de China, care deține facilitățile de conversie chimică a concentratelor, notează compania de cercetare.

În acest context, un risc anticipat de specialiști este cel al apariției unor monopoluri, similare companiei Standard Oil, înființată de John D Rockefeller, care a dominat piața petrolului acum mai bine de un secol, odată cu adoptarea în masă a motorului cu combustie.

(……………………………)

Dar bateriile sunt în Asia. În China, mai precis

China este cel mai important jucător statal și are ambiții uriașe în ceea ce privește energia verde în general și mașinile electrice în particular. Beijingul își consolidează în permanență poziția, în special în lanțul valoric al producției de baterii – elementul determinant în viitorul mașinilor electrice.

Anul trecut, compania chineză Tianqi Lithium a cumpărat un pachet semnificativ de acțiuni în cel mai mare producător de litiu din Chile, spre frustrarea sud-americanilor.

China este cel mai important jucător și în producția altor componente esențiale pentru baterii, asigurând 65,7% din cererea globală de anozi, 64,3% din cea de electroliți, 44,8% separatori și 39% catozi, potrivit Foreign Policy.

Tesla, cel mai mare producător de mașini electrice din lume, deține cea mai importantă fabrică americană de baterii litiu-ion.

Tesla avea însă în 2018 mai puțin de 10% din piață, China dominând cu 61%, iar restul Asiei, respectiv Coreea de Sud și Japonia, adjudecându-și alte 21 de procente. Iar stimulentele oferite de guvernul chinez au convins până și Tesla să investească 5 miliarde de dolari într-o gigafabrică în Shanghai.

”Alianța bateriilor” europene are de făcut 30 de gigafabrici. Când?

Dezvoltarea bateriilor reprezintă un punct esențial, o treime din costul actual al unei mașini electrice fiind reprezentat doar de această componentă.

Industria estimează însă că acesta va scădea considerabil în următorul deceniu, de la 176 de dolari pe kilowatt oră de energie electrică în prezent la mai puțin de 100 de dolari/kWh, moment în care mașinile electrice vor ajunge la paritate de cumpărare cu cele pe carburanți.

Prognozele arată că volumul de mașini electrice va ajunge la 228 de milioane în 2030, față de circa patru milioane anul trecut, iar piața de baterii ar urma să depășească o sută de miliarde de dolari până în 2025.

Comisia Europeană estimează că doar pentru a asigura necesarul de celule de baterii pentru Europa e nevoie de construcția a 20-30 de gigafabrici.

În prezent, cota europeană în producția mondială de celule este de doar 3%.

(……………………………)

***
Întreaga analiză – privind politicile europene de a ieși din această periculoasă dependență – în timp ce marii producători europeni avansează rapid co modelele electrice lansate – și privind șansele de-a optimiza situația care riscă să devină explozivă în câțiva ani, 

în CRONICILE Cors de guvernare (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)