Din întreaga Uniune Europeană, românii sunt cel mai puțin grijulii față de apropiați și, în același timp, cei mai dornici să își etaleze averea prin cumpărarea de lucruri scumpe, arată Eurobarometrul ”Valori și Identități ale cetățenilor europeni”.
Plecând de la aceste realități, Rethink Romania a realizat un studiu pe tema mentalității românilor.
Analiza Rethink se concentrează pe românii activi, populație între 18 și 65 de ani și ”Populația Pareto”, mai exact top 20% din publicul comercial din punct de vedere al venitului lunar.
Cercetarea Rethink estimează populația Pareto la 1,9 milioane, aproximativ 10% din populația totală a României de 19,2 milioane de cetățeni rezidenți, în condițiile în care publicul comercial extins (18-65 de ani, utilizatori de internet) este estimat la 9,5 milioane cetățeni.
Populația Pareto este cea mai importantă pntru business, având o contribuție disproporționată în consum și constituind forța motrice a adopției de noi produse și servicii. În business, principiul Pareto spune că 80% din vânzări vin de la 20% din clienți.
Raportul Pareto a investigat:
- Diferențiatori socio-demografici
- Valori și atitudini definitorii
- Venituri și cheltuieli
- Percepții îm piețe-cheie
- Percepții despre România
- Early Adopters&Early Majority
- Sub-tipuri motivaționale ale populației Pareto
Graficul de mai jos prezintă dimensiunile sociodemografice-cheie în Populația Pareto vs. Publicul Comercial Extins:
În ceea ce privește ”congruența de sine”, care arată discrepanța între ce cred oamenii despre ei și ce cred despre alții, studiul arată că avem o percepție înșelătoare despre sine – ce mai adesea ”umflată”, care distorsionează felul în care românii se raportează la ceilalți, iar prin asta se auto-sabotează ca indivizi și ca societate în ansamblu.
În ceea ce privește ”Asumarea și Inițiativa”, românii nu înregistrează un scor mare la acest indicator: 5,8, în condițiile în care scorul atribuit nivelului propriu de calitate al vieții este ceva mai ridicat: 6,6.
Detaliat pe categori investigate:
Percepția asupra autorității nu este una foarte bună, studiul arătând un scor de 4,5 la claritatea cu care percep obiectivele României la nivel de țară și un scor de 4,8 al percepției oamenilor legat de modul în care factorii de decizie înțeleg și răspund în mod real nevoilor românilor. Din studiu reiese că acest scor scade odată cu vârsta repondenților, chiar abrupt la persoanele peste 55 de ani.
