VIDEO Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: 90% din probleme sistemului de educație sunt cantonate la nivelul învățământului preuniversitar

30 septembrie, 2021

Intervenția integrală de la Conferințele CursDeGuvernare / 28.09.2021

Investițiile în Educație din PNRR vor fi direcționate către cinci linii strategice, 90% din problemele sistemului fiind cantonate la nivelul învățământului preuniversitar, este de părere ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

”Este vorba de 5 linii pe care dezvoltăm aceste investiții în educație. Este vorba în primul rând de digitalizarea Educației, a doua linie este cea a infrastructurii, a treia – reducerea abandonului școlar. A patra linie este educație timpurie pentru că este mai bine, logic să construiești pe baze solide decât să intervii mai târziu pentru a repara ce n-ai reușit să faci la timp. E nevoie de formare, de padagogie digitală îndeosebi la nivelul învățământului preuniversitar. Da, 90% din probleme sistemului de educație sunt cantonate îndeosebi la nivelul învățământului preuniversitar”, a declarat ministrul Educației.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Sorin Cîmpeanu în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Educația și schimbarea paradigmei economice: Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat” (28.09.2021).

Cele mai importante declarații:

Avem această oportunitate, PNRR, prin care avem mai multe resurse disponibile pentru Ministerul Educației decât am avut din anul 2007, de la intrarea României în UE până în prezent.
Este vorba de 5 linii pe care dezvoltăm aceste investiții în educație. Este vorba în primul rând de digitalizarea Educației, a doua linie este cea a infrastructurii, a treia – reducerea abandonului școlar. A patra linie este educație timpurie pentru că este mai bine, logic să construiești pe baze solide decât să intervii mai târziu pentru a repara ce n-ai reușit să faci la timp.
E nevoie de formare, de pedagogie digitală îndeosebi la nivelul învățământului preuniversitar. Da, 90% din probleme sistemului de educație sunt cantonate îndeosebi la nivelul învățământului preuniversitar.
Principala problemă nu este performanța, aceasta mai există, problema este echitatea – diferența extrem de mare între mediul rural și cel urban, între rezultatele școlare ale copiilor din medii defavorizate și ale celorlalți.
Avem o prioritate pentru dezvoltarea învățământului dual ca învățământ profesional în forma lui cea mai bună de organizare. Toate acestea sunt priorități esențiale care vor beneficia de finanțare din PNRR, alături de finanțarea din bugetul național care nu este deloc de neglijat, alături de fondurile europene clasice.
Pe partea de infrastructură, avem prevăzut construcția a 110 creșe în bugetul ministerului, un buget de 230 de milioane de euro, împreună cu ministerul dezvoltării care are deja proiectele-tip pentru construcția creșelor. Ministerul Educației va asigura resursa umană.
Pentru reducerea abandonului școlar avem sute de servicii complementare pentru grupurile dezavantajate cu un buget gestionat de Ministerul Educației de peste 100 de milioane de euro. Avem de asemenea reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru reducerea abandonului școlar, 2.500 de școli care vor fi identificate drept cele mai vulnerabile din această perspectivă, vor beneficia de o finanțare de 500 de milioane de euro. Avem de asemenea formarea a 45.000 de profesori din aceste 2.500 de școli la care se adaugă formarea unui număr de o sută de mii de profesori – un buget de 80 de milioane de euro pentru formarea acestor cadre didactice. Formarea resurselor umane este o prioritate absolută.
Pe componenta de învățământ dual am anunțat deja, avem cel puțin zece campusuri pentru învățământ dual care se vor constitui pe baza unui parteneriat cu o dimensiune minimă liceu profesional, o universitate de profil și cel mai important, agentul economic, cel puțin 10 astfel de campusuri cu o finanțare de 338 de milioane de euro. Separat de aceste campusuri, avem prevăzută finanțarea unui număr de 57 de licee agricole care vor putea accesa o finanțare de peste 43 de milioane de euro.
Avem prevăzută dotarea tuturor laboratoarelor informatice din învățământul profesional și tehnic – 16 milioane de euro. Avem de asemenea 90,9 milioane de euro pentru modernizarea atelierelor din aceste licee profesionale.
Toate acestea se vor putea face în paralel cu adoptarea cadrului legislativ. Proiectul ”România Educată” a fost adoptat prin Memorandum la nivel de Guvern.
Așteptăm în continuare propuneri de măsuri. Și după ce vom avea adoptată hotărârea de guvern cu programul de implementare a programului ”România Educată”, ușa nu se va închide din punctul de vedere al măsurilor necesare, ele vor putea fi propuse în continuare.
Trebuie să definim acțiunile concrete, termenele asumate, în acord cu realitățile.
Cei care așteaptă termene foarte clare și precise după ce 30 de ani am făcut știți bine ce am reușit, am constatat cu surprindere că sunt persoane fizice sau mai puțin fizice care doresc rezolvarea tuturor problemelor învățământului românesc în termen de câteva săptămâni. Le dau o veste, sistemele de educație sunt cele mai mari sisteme publice în orice stat din lume. Sistemele de învățământ fiind sisteme publice sunt inerțiale. Problema este că nu au reușit să țină pasul niciunde în lume, nici măcar cele mai avansate, cu viteza de dezvoltare tehnologică și nici măcar cu transformările din societate.
Este o problemă generală. Important este să facem ceea ce trebuie pentru că sistemul de Educație, asum acest lucru, a ajuns într-un punct de minim de la care dacă nu ne revenim… punct minim generat de problemele cronice din sistemul de educație peste care s-au suprapus probleme generate de criza sanitară.
Este nevoie de resurse, de perseverență, de un cadru normativ. Toate aceste lucruri le avem în vedere simultan.
Aș vrea să mai adaug, din PNRR avem investiții de 255 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii școlare. Sunt cele 10 mii de laboratoare plus laboratoarele cu tehnologii digitale avansate care au nevoie de spații care nu există în unele școli.
Sunt zone în care trendul demografic este ascendent și există o presiune mare pe școlile din aceste zone (București, Ilfov, Cluj, Iași, Timișoara, Oradea), presiune care a făcut școlile să renunțe odată cu introducerea clasei pregătitoare la spațiile destinate laboratoarelor de chimie, fizică și altele. Acum avem investiții în 10 mii de laboratoare, dar este nevoie și de spații, de infrastructură, de aceea este prevăzută și o sumă din PNRR – 225 de milioane de euro care trebuie să respecte și condițiile de mediu.
Mai există o altă sumă de 300 de milioane de euro pentru dotarea a 75 de mii de clase. Toate aceste lucruri negociate zilnic cu Comisia Europeană au rămas.
Ca și principiu ne dorim să avem o concepție care să fie unitară pentru a putea implementa politicile publice în educație, o concepție la nivel central după care să descentralizăm la nivelul județelor. Când ai zece mii de laboratoare e foarte puțin probabil să găsești un furnizor care să-ți poată livra echipamente pentru zece mii de laboratoare în același timp. Ideea este de concepție unitară și descentralizare la nivel de procese de achiziție.
Avem prevăzute și 3,200 de microbuze școlare de 8 plus unu locuri care ar trebui să sprijine într-o manieră importantă reducerea ratei de abandon școlar pentru că transportul școlar este una dintre probleme.
Avem și alte măsuri, cu titlul de exemplu, avem în dezbatere un proiect de creștere a burselor. Este vorba despre o creștere semnificativă.
Ideea ar fi ca într-o familie cu 2 sau 3 copii, aceste burse să fie atât de atractive încât părinții să decidă că este în avantajul lor direct pe termen scurt să-și trimită copiii la școală.
Avem un program masă diversificată, care a plecat de la celebrul program cornul și laptele, este un program foarte important gestionat de Ministerul Agriculturii din fonduri europene.
Avem multe măsuri, dar neexistând o viziune unitară ne-am împrăștiat în tot felul de programe, cum s-a întâmplat și cu tabletele.
Sistemul din România nu este pregătit pentru descentralizarea totală. Aceasta ar trebui să înceapă, dar nu poate să înceapă cu Educația.
Simt nevoia să clarific. Creșterea de la un miliard de euro la 3,6 miliarde de euro pentru Educație este mai puțin discutabilă. Peste un miliard de euro sunt destinați digitalizării. Digitalizarea este un proces care trebuie să fie susținut, după ce vom fi încheiat această pandemie educația va fi mult mai puternic digitalizată decât a fost până acum.
Sunt cinci condiții esențiale care trebuie îndeplinite simultan pentru a putea vorbi de o predare online, dacă tot suntem într-o perioadă în care riscul de închidere a școlilor este iminent.
Online nu este o minunăție acum, trebuie să devină, dar nu este pentru că trebuie îndeplinite cinci condiții: conectivitate generalizată (există zone în țară în care nu există acces la internet și nici măcar la semnal), disponibilitate echipamente (deși s-au făcut eforturi foarte mari și s-au achiziționat foarte multe echipamente, 250 de mii de tablete etc), sigur nu avem conținut digital pentru toate disciplinele, deși am format zeci de mii de profesori au rămas foarte mulți profesori, cei mai mulți profesori care nu au beneficiat de o pregătire dedicată formării online, iar a cincea condiție este a finalizării oricărui proces de evaluare.
Nu există o platformă dedicată și sercurizată pentru evaluare, drept urmare am avut în 2020-2021 surpriza de a avea elevi care ar avea dreptul la burse de merit conform notelor obținute nu într-o proporție de circa 10% ca în alți ani, ci de peste 50%. Deci procesul de evaluare a fost puternic deformat. Asta face foarte rău sistemului de educație. Dacă jumătate din elevii din România ar fi de nivel de merit ar însemna că avem cel mai performant sistem de educație din lume. Din păcate știm că nu e așa.
Fără aceste cinci condiții nu putem vorbi de o predare online fără pierderi. Vorbim de pierderi mari și pot fi recuperate într-o perioadă lungă de timp și cu eforturi mari. Trebuie să ne abținem de la predarea online pentru a evita aceste pierderi.
Luăm în calcul investiția (mediului privat) în învățământul profesional, acele zece campusuri duale care sigur pot fi dezvoltate doar în parteneriat public-privat. Fără agenții economici nu există învățământ dual, ci doar învățământ profesional de calitate, în ateliere.
Este în creștere numărul școlilor private acreditate și acesta este un lucru foarte bun și din perspectiva calității și a scăderii presiunii pe sistemul public tocmai în acele centre suprapopulate de care aminteam.
Există o strategie de încurajare a carierei didactice, există deja un program pe care l-am demarat pentru susținerea masterului didactic. Au fost 400 de locuri anul trecut, acum sunt 800. Există o strategie de creștere a numărului de consilieri cu dublă competență: asistență psiho-pedagogică și orientare școlare. Sunt zece universități care formează, care au expertiză și experiență în formarea acestor consilieri cu dublă-competență.
Există la nivelul programului de implementare o măsură prin care dorim schimbarea modului de finanțare. Este un element-cheie, de combinare a finanțării per elev cu finanțare per formațiune. Este o propunere care va schimba radicat sistemul de finanțare a învățământului preuniversitar. Mai exact, dacă avem o clasă cu 5-6 în mediul rural pentru că nu există mai mulți și o altă clasă cu 33 de elevi în mediul urban, finanțarea pentru acea clasă din mediul rural va fi de 5-6 ori mai mică or cheltuielile sunt aceleași. Salariile profesorilor sunt aceleași, ba chiar ar trebui să fie mai mari pentru a fi atractive.
La nivelul învățământului superior dorim să încurajăm inclusiv prin strategia de finanțare formarea în acele domenii care sunt de interes pentru dezvoltarea sistemului de educație: mă refer la profesori, la IT-iști, la o serie de domenii în care dorim să avem o finanțare motivantă fără a neglija alte domenii.
Există o strategie, dar la nivelul Ministerului Educație, măsuri, chiar dacă ar fi extrem de corect, de eficiente în Educație, dacă nu sunt integrate în domeniul muncii, sănătății, dezvoltării, nu vom avea succesul scontat. Această strategie trebuie să fie integrată într-o strategie națională a resurselor umane.
Există un dialog în care sper să avem primele rezultate. Am demarat procesul de încheiere a unor parteneriate cu agenți economici prin intermediul camerelor de comerț și industrie prin care ne dorim să selectăm împreună cei mai buni manageri de școli, știut fiind faptul că guvernanța școlilor este un aspect absolut esențial, este prima oară când am făcut apel la mediul privat pentru a veni în comisiile de interviu, pentru a alege împreună cu cei doi profesori din școală reprezentantul inspectoratului școlar și al autorității locale, a cincea poziție să fie ocupată de un reprezentant al mediului privat cu experiență în resurse umane.
Eu cred că și standardele ARACIS și CNATCU pot să fie mult îmbunătățite pentru o adaptare la realități, tocmai în vederea alinierii la condițiile care să ne permită un acces cât mai bun, în funcție de nivelul investiției, în topurile internaționale.