luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 octombrie, 2021

Marea Britanie, Spania și Columbia au lansat în luna septembrie emisiuni de obligațiuni guvernamentale verzi, pentru prima dată în istoria lor. Cele trei state s-au alăturat astfel unui număr de peste 20 de țări emitente de ”datorie verde”, scrie The Economist.

Cel mai notabil nume din acest club este Germania, care se pregătește să pună cap la cap chiar și o curbă a randamentelor pentru aceste obligațiuni, în funcție de maturități.

Peste 100 de miliarde de dolari au fost atrași prin astfel de instrumente financiare până acum, iar luna această Uniunea Europeană se va înscrie în club.


Comisia Europeană își propune să atragă 250 de miliarde de euro pentru a finanța circa 30% din programul NextGenerationEU, care vizează atingerea obiectivului de a ajunge la emisii zero de CO2 până în 2050.

Principala diferență între o obligațiune verde și una clasică este că banii obținuți trebuie cheltuiți pentru anumite proiecte, respectiv pe investiții prietenoase cu mediul înconjurător. Guvernele ar putea fi tentate să folosească noile instrumente deoarece acestea ar putea avea costuri mai reduse.

Investitorii ar putea fi dispuși să ceară dobânzi mai mici pentru că bondurile verzi i-a putea ajuta să își atingă obiectivele sociale, de mediu și de guvernanță, dar și pentru că i-ar putea pune într-o lumină bună, explică Dion Bongaerts, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam.

Diferența dintre dobânzile la instrumente verzi față de cele clasice (denumită ”greenium”) poate părea modestă. În cazul Germaniei este de aproximativ 0,05 puncte procentuale. Trebuie însă avut în vedere că dobânda pentru obligațiunile germane clasice, pe zece ani, este de minus 0,18%. În cazul emisiunii de bonduri verzi a Marii Britanii, diferența de dobândă a fost de 0,025 puncte procentuale, mai mult decât estimaseră analiștii pentru o emisiune verde de debut. Oferta a fost suprasubscrisă de zece ori, peste oricare altă emisie a UK.


Antoine Bouvet de la ING arată că în cazul unei emisiuni de un miliard, diferența de randament înseamnă economii de doar jumătate de milion de euro, nivel nesemnificativ pentru un guvern.

”Asta sugerează că obligațiunile verzi au un alt beneficiu: servesc drept angajament pentru politicieni. Sumele atrase în urma emisiunii verzi a Marii Britanii, de exemplu, vor fi cheltuite pentru o serie de politici ecologice, inclusiv un plan de dezvoltare de tehnologii cu hidrogen până în 2030. Riscul unui astfel de angajamente este ca acestea să nu mai fie respectat sau chiar inversat atunci când se schimbă guvernul. Dar atunci când un minister de Finanțe creează un program de obligațiuni verzi,retragerea din politicile respective poate deveni mai dificilă”, scriu jurnaliștii străini.

Tranzacționarea acestor obligațiuni noi ar putea crea probleme de lichiditate. Investitori ar putea fi reticenți să facă plasamente pe o piață încă puțin matură. Germania, spre exemplu, a găsit o soluție pentru această problemă și a decis să dubleze emisiunile verzi de emisiuni obișnuite, așa încât investitorii să își poată schimba oricând bondurile verzi pe unele clasice.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: