Investițiile în gaze naturale și energia nucleară au fost recunoscute drept verzi în Parlamentul European, miercuri. Eurodeputații au respins o moțiune care se opunea clasificării (taxonomiei) acestor surse de energie ca sustenabile din punct de vedere climatic, potrivit proiectului de reglementare propus de Comisia Europeană (taxonomia).
„Parlamentul European nu s-a opus reglementării Taxonomy Delegated Act, propusă de Comisie, privind includerea anumitor activități energetice nucleare și de gaze, în anumite condiții, în lista activităților economice sustenabile din punct de vedere ecologic”, spune un comunicat al Parlamentului.
A atârnat mai greu argumentul că „investițiile private în gaz și activități nucleare au un rol în tranziția ecologică”. Cu același argument țările susținătoare ale investițiilor în gaze și energie nucleară convinseseră și Comisia Europeană, care inițial se opusese de asemenea.
„Includerea anumitor activități de gaze și nucleare este limitată în timp și depinde de condiții specifice și de cerințe de transparență”, mai spune comunicatul citat.
Condițiile puse de Comisie
Comisia a impus condiții foarte severe pentru clasificarea ca investiții sustenabile a celor în gaze naturale, mai ales.
O condiție pentru ca o investiție în capacități pe gaze să fie considerată sustrenabilă este aceea ca, în 2035, instalațiile să poată comuta 100% la folosirea gazelor cu conținut redus de carbon. Formularea se referă la hidrogenul verde, produs cu consum exclusiv cu energie regenerabilă dar ar putea lasă loc și celui „gri”, cu un consum mixt.
Cea mai severă condiție este respectarea unor pragurile de emisie maxime care par imposbil de atins: 100 g echivalent CO2 / KWh pe ciclul de viață al capacității de producție energetică, incluzând facilitățile de captare și stocare a CO2.
Este propus și un prag de 270 g CO2e/kWh, pentru capacitățile autorizate până în 2030, doar dacă nu există posibilitatea unor capacități suficiente de energie regenerabilă.
Cea mai modernă electrocentrală pe gaze din Europa, pusă în funcțiune la Berlin în 2020, are o amprentă de carbon de aproximativ 220 de grame de CO₂ pe kilowatt-oră.
Energia nucleară este clasificată „verde”, dar și în cazul tehologiilor de generare de electricitate actuale („Generația III+”) doar până în 2045. Modernizarea tehnologiilor actuale trebuie să aibă loc până în 2040, cu condiția dezvoltării tehnologiilor avansate („Generația IV”) care reduc reziduurile și îmbunătățesc siguranța, potrivit documentului Comisiei.
Victoria este și a României
România a susținut clasificarea drept sustenabile a investiților și în gaze naturale și în energie nucleară. Producția de energie electrică prin arderea gazelor este necesară pentru înlocuirea cărbunelui (cazul CE Oltenia).
De asemeni, strategia energetică a României prevede construcția altor două reactoare nucleare la Cernavodă. Și mai nou, se vor instala mini-reactoarele nucleare făcute de americanii de la NuScale.
Lucrurile nu au stat la fel în cazul altor țări și cele mai notorii exemple sunt ale Franței și Germaniei. Franța care produce circa 70% din electricitatea consumată în centrale nucleare, le-a susținut, eventual chiar în defavoarea gazelor.
În schimb, Germania, care își închide centralele nucleare, este dependentă de gaze.
Polonia, puternic dependentă de capacitățile energetice pe cărbune, are de asemenea nevoie de gaze, ca sursă energetică de tranziție spre verde.
În schimb, Austria, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia s-au opus includerii centralelor electrice pe gaze pe lista investiţiilor verzi.
Obiecțiile opozanților se concentrau pe argumentul că declararea drept verzi a investițiilor în gaze compromite însăși definiția investițiilor verzi.
Pe de altă parte, reducerea livărilor de gaze rusești spre Europa dependentă de ele, au arătat importanța acestora și mai ales dificultatea înlocuirii lor, respectiv rolul lor esențial în tranziția verde.
O victorie mai clară decât era de așteptat
Chiar și în ciuda comportamentului Rusiei, Comisiile Parlamentului European pentru afaceri economice (ECON) şi respectiv Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) au votat pe 14 iunie împotriva proiectului Comisiei. Prin urmare rezultatul votuloui de miercuri din sesiunea plenară se anunța incert.
278 de europarlamentari au votat în favoarea moțiunii, 328 împotrivă și 33 s-au abținut.
Dacă până la 11 iulie 2022 Parlamentul nu adoptă o altă rezoluție care să se opună taxonomiei și nici Consiliul European, reglementarea propusă de Comisia Europeană va intra în vigoare și se va aplica de la 1 ianuarie 2023.
Reglementarea Taxonomy Delegated Act ar putea fi împiedicată să devină lege, doar dacă 20 din cele 27 de țări s-ar opune, ceea ce a deveni foarte improbabil, potrivit Reuters.
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Greto, mori de necaz ! Intre moartea ta (de necaz, of course) si incalzirea locuintei de la iarna, ghici ce vor alege europenii (inclusiv norvegienii de la periferie) ? Sunt curios ce mai cauta Ursula pe postul pe care a fost numita ? Pasul in spate este doar pentru populime, nu pentru liderii adevarati !!! Astia ar trebui sa ramina pina la capat ! Care capat, ramine de ghicit !
P.S. : Astept o definitie acceptata pe scara larga a termenului „durabil” in anul 2022 ! O luna, sase luni, un an, cincinalul european de 7 ani batuti pe muchie (nu ca fostul cizmar care il mintuia in doar 3 ani jumate). Poate termenul ar trebui supus votului in Parlamentul Europeran inainte de a fi folosit fara discernamint de diferite factiuni !