fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Cum și cât taxează România în raport cu media europeană

de Marin Pana 17.7.2014

Potrivit raportului pe anul 2014 privind tendințele de taxare în țările UE, decalajul dintre impozitele colectate de România și media UE 28 a fost de peste 11 puncte procentuale ( 28,3% din PIB față de 39,4% din PIB pentru UE 28, date definitive prelucrate pentru 2012. România se plasează astfel pe locul patru, la un nivel comparabil cu Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 27,9%).

În structură, prin comparație cu distribuția relativ echilibrată pe media UE 28, taxele aplicate la noi sunt puternic concentrate pe partea de taxe indirecte ( accize și TVA) și semnificativ mai mici pe zona de impozite directe ( pe venit, pe profit, pe avere etc.), în timp ce la contribuții sociale valorile sunt comparabile (de unde și un argument în favoarea neaplicării reducerii taxelor aferente).

(Citiți și: ”Repartizarea reducerii CAS – angajator/angajat – din perspectiva evoluțiilor europene”)

Dacă facem ajustarea structurii cu nivelul absolut al taxelor colectate, se poate observa că taxele indirecte colectate nu sunt, însă, prea ridicate ci ar mai fi nevoie de o creștere suplimentară de un procent și jumătate pentru a prinde din urmă media europeană. De reținut că datele prezentate de Eurostat se referă la rezultatul final efectiv pentru visteria statului, nu la nivelul de taxare impus prin lege și afectat de gradul (la noi, redus) de colectare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, dacă vrem să ne înscriem pe coordonate bugetare europene, ar trebui să creștem taxele directe colectate la un nivel mai mult decât dublu. Total contrar celor vehiculate mediatic și intrate pe post de clișeu în conștiința publică. Argumentul împotriva reacțiilor negative ar fi simplu: de unde nu-s ( venituri), nici Dumnezeu nu cere (cheltuieli).

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Afirmația rezonabilă că statul nu ia nimic să se afle în treabă ci redistribuie de la unii la alții, întâmpină două probleme. O problemă este că s-a perpetuat deja ideea că s-ar putea face cheltuieli sociale de nivel francez sau german cu venituri de tip americano-irlandez. A doua problemă este neîncrederea în capacitatea statului de a folosi eficient pe căi legale fondurile mai mari colectate.

În acest context, pentru edificare, să vedem ce coincidență interesantă conțin cifrele furnizate de studiul publicat pe site-ul Eurostat. Dacă se face trimitere la fondurile alocate pentru protecție socială ca procentaj în PIB, se poate observa: 1. Ar trebui să crească cu aproape 40% pentru a respecta uzanțele europene; 2.gradul real de acoperire al necesarului ”european” este de 72%, exact cât acoperă în prezent veniturile din CAS necesarul pentru plata pensiilor.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din concluziile pe care autorii studiului le trag referitor la România, se poate observa și un paradox. Rata implicită de taxare în România comparativ cu media UE 28 este mai mare pe consum și mai mică pe muncă. Dacă am vrea să ne aliniem la media europeană ar trebui să reducem TVA și să creștem taxarea muncii.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De altfel, ar trebui, în aceeași idee de ”europenizare” a impozitării, să majorăm semnificativ mai multe taxe ( ca să ne iasă la final același procentaj de venituri în PIB din care să putem face și protecție socială, și sănătate și învățămînt și investiții etc. la valori comparabile – fie și doar ca pondere în PIB – cu cele din UE) , după cum urmează:

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deocamdată, însă, vrem să trăim și să beneficiem de servicii din partea statului ca și cum am fi în Franța sau Germania ( păstrând proporțiile de dezvoltare) dar să plătim doar 72% ( coincidență prin raportarea ponderii veniturilor în PIB prezentate la început) din factură. Adică unii 100%, prin nivelurile teoretic mari de impozitare, iar alții vreo 40% sau deloc, prin practicile de evaziune, evitare fiscală sau orice nu ne scoate bani din buzunare.

Este un reflex moștenit din vremea marilor raportări de succese în edificarea societății socialiste (acum, desigur, capitaliste) multilateral dezvoltate. Parafrazându-l pe academicianul N.N. Constantinescu într-o zicere referitoare la PIB, noi ne facem că plătim impozite și apoi ele se fac că vin, prin serviciile asigurate de stat, către noi. Rămâne de văzut ce politicieni se încumetă să explice de ce două paie nu ajung la trei măgari.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.7.2014

8 comentarii

  1. casandra
    17.7.2014, 10:13 pm

    În sfârșit, adevărul!
    Poate că autorul nu se supără dacă ofer aici adresa la care poate fi citit studiul.
    http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2014/report.pdf

    Este absolut adevărată concluzia dumneavoastră, domnule Pană. Și este revoltător că exact cei cu cumportamentele evazioniste cele mai nerușinate sunt cei mai guralivi.
    O singură mențiune aș face: chiar dacă taxarea muncii nu pare excesiv de mare la noi, dacă o raportăm la faptul că cheltuielile salariale totale reprezintă doar 34% din PIB, reiese că impozitarea muncii este dificil de suportat. căci, la salariile nete trebuie să aplicăm și taxa pe consum, ca să vedem că din munca salariată nu rămâne mare lucru la final.

  2. gecko
    18.7.2014, 9:26 am

    Uhhh, si cand vedem la TV sau media atatea sfaturi de la oamenii nostri de afaceri, politicieni, slugi ale unor politicieni care ne arata ce nivel ridicat avem de fiscalitate.
    De ani de zile ma chinui sa explic prietenilor ca in ROmania sunt conditii prielnice de afaceri. Problema o reprezinta anumite autoritati care sufoca comerciantii de buna credinta (controale, amenzi pt. cea mai mica greseala, etc.) si nu penalizeaza pe cei fara de lege/evazionisti care isi construiesc averi fara sa fie deranjati in niciun fel, nici chiar atunci cand au fost prinsi in flagrant delict. Sper ca directiva la care dna Macovei a avut o contributie majora (ref. confiscarea extinsa a averilor dobandite din infractiuni) sa fie implementata cat mai curand in Romania, inclusiv pe partea de aplicare….de fapt aici este problema majora ->aplicarea legii, si modul in care isi fac treaba autoritatile statului!

  3. Valentin
    18.7.2014, 11:32 am

    Raportul acesta trebuie coroborat cu un raport care sa indice nivelul de taxare la nivelul unui venit mediu pe economie. Pentru ca degeaba e loc si se doreste sa se creasca nivelul taxarii. Vom avea taxe europene, preturi europene si venituri romanesti.

    Cresterea taxelor se poate face numai daca cetateanul are bunastarea necesara astfel incat aceste cresteri sa nu fie privite ca noi impovarari fiscale.
    Nu m-ar deranja sa platesc taxe mai mari daca as vedea ca banii colectati sunt investiti cu cap si rezultatele sunt vizibile.

  4. Catalin Toma
    19.7.2014, 8:14 pm

    Este corecta ideea ca ar trebui modificata proportia dintre impozitarea muncii si impozitarea rezultatelor acesteia dar…daca nu se va umbla in jos la impozitarea muncii (in special a celei inalt calificate) si vom continua sa ne raportam steril la sisteme fiscale din economii consolidate o sa vedem in continuare cum pierdem forta de munca inalt calificata in favoarea altor tari si implicit principalii creatori de plusvaloare. Cred ca anumite domenii merita un regim fiscal modificat, pentru o perioada de 5-10 ani, in sectoarele economice sau sociale considerate strategice.

    In alta ordine de idei, ar fi interesant de vazut si structura cheltuielior bugetare in tarile UE.

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult