La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Repartizarea reducerii CAS – angajator/angajat – din perspectiva evoluțiilor europene

de Marin Pana 22.6.2014

Din punct de vedere al contribuțiilor sociale raportate la PIB, România se situează pe locul 18 la nivelul sumelor plătite de angajatori, pe locul 16 din perspectiva sumelor plătite de angajați și pe locul 21 ca sume plătite de liber-profesioniști – într-un clasament pentru țările Uniunii Europene.

Raportul asupra trendurilor în taxare la nivelul statelor UE, Islanda și Norvegia arată că din anul 2000 și până în 2012 ( pentru care există datele definitive) arată că ponderea contribuțiilor sociale în PIB s-a redus de la 11,1% la doar 8,9%, în pofida obligațiilor suplimentare luate de stat în privința pensiilor, venitului minim garantat, ajutoarelor sociale etc.

În termeni absoluți, suma încasată la buget de statul român ar urma să se reducă de la circa 7,5 miliarde euro la 5,7 miliarde euro anual. În termeni relativi, este vorba despre o diminuare pe această cale a încasărilor statului de circa 1,3% din PIB. Adică patru procente din venituri totale ale bugetului general consolidat, situate anul trecut la 32% din PIB.

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS aplicată exclusiv la angajator va păstra angajații pe locul 16, dar va trimite angajatorii de pe locul 18 pe locul 23 (înaintea Bulgariei) și liber-profesioniștii pe locul 25, la un nivel similar cu cel din Suedia, Marea Britanie și Irlanda (v. tabelul).

Repartizarea reducerii CAS

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De reducerea CAS în acest interval de timp au beneficiat în mod aproape exclusiv angajatorii, beneficiul angajaților fiind minimal (doar o miime din PIB). Ceea ce ridică semne de întrebare asupra echității în repartizarea diminuării cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor sociale. Mai ales în contextul în care indexarea salariilor bugetarilor pe 2014 este nulă și va duce la reducerea puterii lor de cumpărare.

Nici din perspectiva locului ocupat în UE, care este mai avantajos pentru angajatori decât pentru angajați, nu există o justificare a concentrării reducerii în beneficiul angajatorilor. Aceasta va conduce spre o rată raportată la PIB preliminată la 4,3% din PIB în lipsa unei modificări în procentajul de colectare al taxelor. Rată aproape identică cu cea din Bulgaria, unde capitalul a reușit să înjumătățească taxele pe muncă în decurs de 12 ani.

De remarcat prin prisma altor colege din regiune că deși Ungaria a marșat la reducerea CAS la angajator, a rămas totuși la un nivel relativ ridicat de taxare (locul 8).

Mai mult, Cehia a mers pe calea unei majorări marginale a acestei categorii de impozite și a urcat pe locul 3 la nivel european. Dintre marile economii UE, Franța și Italia se situează și ele foarte sus ( locurile 1 și 4) iar Germania, deși a ajustat dările respective, a rămas peste media UE.

În schimb, deși a rămas pe podium pe segmentul plăților de contribuții sociale făcute de angajați , Germania a alocat o treime din diminuare în favoarea acestora. Imitată de Polonia, care a repartizat diminuarea de CAS cam 60% pentru patroni și 40% pentru angajați.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dintre țările prezentate, România stă cel mai slab la încasările de contribuții sociale din partea liber-profesioniștilor ( self-employed).

Ca pondere în PIB, acestea se situează sub cele din Ungaria sau Bulgaria și de opt ori mai mici decât în Germania, Cehia și Polonia. Ceea ce spune multe nu doar despre numărul altiminteri încă destul de redus persoanelor în cauză dar și despre conformarea lor la plată pe tipicul evitării fiscale.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Reducerea CAS i-ar avantaja pe aceștia în mod deosebit și ar trimite practica din România spre cea din țări care au o cu totul altă filosofie fiscală și alte surse de impozitare în compensare. Este o realitate care ar trebui să dea de gândit din perspectiva capitalismului de stânga-dreapta care se conturează în România.

(Citiți și: ”Document / Reducerea CAS – prin prisma cifrelor Ministerului de Finanțe: Analiza comparativă cu sistemele europene – în dezacord cu măsura”)

Una peste alta, evoluțiile din țările UE și necesitatea armonizării cu practica UE ar fi trebuit examinate mai atent înainte de luarea, calibrarea și structurarea unei decizii care, în actualele condiții, ține mai mult de politică decât de economie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.6.2014

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    22.6.2014, 5:46 pm

    – E mult mai complicata situatia reala .

    In vest pensile sint calculate contributiv (suma tuturor contributilor platite in anii de munca , revalutate anual cu procentul inflatiei se imparte la numarul teoretic x sau y de ani de pensie . Care x sau y ani de viiotare pensie difera de la tara la tara ) .Suma REALA varsata , nu salariul de pe cartea de munca si care implica PREZUMTIA ca sumele respective au fost (cindva) varsate la sistemul de pensi . Calculul asigura o pensie medie modesta . Sub 1.000 euro lunar (la 40 de ani de contributii) . Pentru a obtine o pensie de peste 1.500 euro lunar , totalitatea contributilor platite (in 40 de ani) ar trebui sa depaseasca lejer suma de 500.000 euro .

    -Problema nu se pune in cazul pensilor retributive unde calculul e bazat pe valoarea salariilor . De regula (se asigura o pensie de cam 80-85 % din media ultimelor salarii incasate . (cu cit e mai mare salariul , cu atit pensia va fi si ea mai mare dar fara nici o legatura REALA cu valoarea sumelor individuale virate la sistemul de pensi. Daca au fost virate . )
    Deci oricare analiza trebuie sa inceapa :
    1- virsta de pensionare (in RO e fost extrem de scazuta dupa 1989, la 55 de ani cind in RFG era si este 65 de ani cu tendinta de crestere)
    2- metoda de calcul al punctului de pensie (ca e pensie retributiva , in cea contributiva nu exista acest calcul numit “punct de pensie”)
    3- Cit repezinta din masa de pensionati exceptile . Adica cei care au pensie dar cu vechime incompleta , pensionati speciali, pensie anticipata sau partial anticipata .
    Comparat procentul reprezentat de aceste “ecceptii” din masa de pensionati cu valoarea (tot in procente) a pensilor acestora din totalitatea fondului lunar/anual de pensi .

    Doar asa se inteleg mai bine defectele sistemului romanesc de pensi care nu are corespondent in tarile din vest . Nici ca varsta de pensionare (reala) si nici ca metoda de calcul a pensiei .

  2. Stelian Ene
    27.6.2014, 8:09 pm

    E cât se poate de clar că reducerea CAS pe partea angajatorului a fost obținută prin lobby foarte intens din partea mediului de afaceri. Retorica este că prin mărirea sumelor disponibile companiilor, acestea vor angaja mai mulți oameni, se vor dezvolta, și deci vom avea creștere economică și venituri bugetare. E un soi de “trickle down”: hrăniți calul cu cât mai ovăz, o parte o să iasă pe parte cealaltă și vor mânca și vrăbiile.

    În practică, companiile românești care plătesc CAS sunt orientate nepermis de mult spre extracția de rentă (resurse naturale – inclusiv spectrul RF, exploatarea activelor rezultate în urma privatizărilor cu cântec, marii rentieri agricoli, importatori și lanțuri de distribuție) și afaceri cu statul. Adică acționează în piețe neconcurențiale și cererea lor de muncă este relativ inelastică față de prețul muncii – deci o mare parte din reducerea CAS se va regăsi în profituri mai mult sau mai puțin fiscalizate.

    Reducerea CAS la angajat în schimb este o mare șansă irosită pentru ca România să iasă din capcana salariilor mici – și totodată să reducă inechitatea grosolana pe care sistemul fiscal o face muncii salariate. O creștere generalizată a salariilor nete cu 5% s-ar regăsi aproape integral în cerere (știut fiind că românii nu prea economisesc), adică piața crește și companiile (competitive) sunt FORȚATE să creeze locuri de muncă.

    Partea proastă ar fi creșterea netă a cheltuielilor bugetare cu salariile, deci un efort mai mare decât propunerea actuală care nu atinge aceste costuri (net vorbind).

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult