fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Repartizarea reducerii CAS – angajator/angajat – din perspectiva evoluțiilor europene

de Marin Pana 22.6.2014

Din punct de vedere al contribuțiilor sociale raportate la PIB, România se situează pe locul 18 la nivelul sumelor plătite de angajatori, pe locul 16 din perspectiva sumelor plătite de angajați și pe locul 21 ca sume plătite de liber-profesioniști – într-un clasament pentru țările Uniunii Europene.

Raportul asupra trendurilor în taxare la nivelul statelor UE, Islanda și Norvegia arată că din anul 2000 și până în 2012 ( pentru care există datele definitive) arată că ponderea contribuțiilor sociale în PIB s-a redus de la 11,1% la doar 8,9%, în pofida obligațiilor suplimentare luate de stat în privința pensiilor, venitului minim garantat, ajutoarelor sociale etc.

În termeni absoluți, suma încasată la buget de statul român ar urma să se reducă de la circa 7,5 miliarde euro la 5,7 miliarde euro anual. În termeni relativi, este vorba despre o diminuare pe această cale a încasărilor statului de circa 1,3% din PIB. Adică patru procente din venituri totale ale bugetului general consolidat, situate anul trecut la 32% din PIB.

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS aplicată exclusiv la angajator va păstra angajații pe locul 16, dar va trimite angajatorii de pe locul 18 pe locul 23 (înaintea Bulgariei) și liber-profesioniștii pe locul 25, la un nivel similar cu cel din Suedia, Marea Britanie și Irlanda (v. tabelul).

Repartizarea reducerii CAS

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De reducerea CAS în acest interval de timp au beneficiat în mod aproape exclusiv angajatorii, beneficiul angajaților fiind minimal (doar o miime din PIB). Ceea ce ridică semne de întrebare asupra echității în repartizarea diminuării cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor sociale. Mai ales în contextul în care indexarea salariilor bugetarilor pe 2014 este nulă și va duce la reducerea puterii lor de cumpărare.

Nici din perspectiva locului ocupat în UE, care este mai avantajos pentru angajatori decât pentru angajați, nu există o justificare a concentrării reducerii în beneficiul angajatorilor. Aceasta va conduce spre o rată raportată la PIB preliminată la 4,3% din PIB în lipsa unei modificări în procentajul de colectare al taxelor. Rată aproape identică cu cea din Bulgaria, unde capitalul a reușit să înjumătățească taxele pe muncă în decurs de 12 ani.

De remarcat prin prisma altor colege din regiune că deși Ungaria a marșat la reducerea CAS la angajator, a rămas totuși la un nivel relativ ridicat de taxare (locul 8).

Mai mult, Cehia a mers pe calea unei majorări marginale a acestei categorii de impozite și a urcat pe locul 3 la nivel european. Dintre marile economii UE, Franța și Italia se situează și ele foarte sus ( locurile 1 și 4) iar Germania, deși a ajustat dările respective, a rămas peste media UE.

În schimb, deși a rămas pe podium pe segmentul plăților de contribuții sociale făcute de angajați , Germania a alocat o treime din diminuare în favoarea acestora. Imitată de Polonia, care a repartizat diminuarea de CAS cam 60% pentru patroni și 40% pentru angajați.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dintre țările prezentate, România stă cel mai slab la încasările de contribuții sociale din partea liber-profesioniștilor ( self-employed).

Ca pondere în PIB, acestea se situează sub cele din Ungaria sau Bulgaria și de opt ori mai mici decât în Germania, Cehia și Polonia. Ceea ce spune multe nu doar despre numărul altiminteri încă destul de redus persoanelor în cauză dar și despre conformarea lor la plată pe tipicul evitării fiscale.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Reducerea CAS i-ar avantaja pe aceștia în mod deosebit și ar trimite practica din România spre cea din țări care au o cu totul altă filosofie fiscală și alte surse de impozitare în compensare. Este o realitate care ar trebui să dea de gândit din perspectiva capitalismului de stânga-dreapta care se conturează în România.

(Citiți și: ”Document / Reducerea CAS – prin prisma cifrelor Ministerului de Finanțe: Analiza comparativă cu sistemele europene – în dezacord cu măsura”)

Una peste alta, evoluțiile din țările UE și necesitatea armonizării cu practica UE ar fi trebuit examinate mai atent înainte de luarea, calibrarea și structurarea unei decizii care, în actualele condiții, ține mai mult de politică decât de economie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.6.2014

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    22.6.2014, 5:46 pm

    – E mult mai complicata situatia reala .

    In vest pensile sint calculate contributiv (suma tuturor contributilor platite in anii de munca , revalutate anual cu procentul inflatiei se imparte la numarul teoretic x sau y de ani de pensie . Care x sau y ani de viiotare pensie difera de la tara la tara ) .Suma REALA varsata , nu salariul de pe cartea de munca si care implica PREZUMTIA ca sumele respective au fost (cindva) varsate la sistemul de pensi . Calculul asigura o pensie medie modesta . Sub 1.000 euro lunar (la 40 de ani de contributii) . Pentru a obtine o pensie de peste 1.500 euro lunar , totalitatea contributilor platite (in 40 de ani) ar trebui sa depaseasca lejer suma de 500.000 euro .

    -Problema nu se pune in cazul pensilor retributive unde calculul e bazat pe valoarea salariilor . De regula (se asigura o pensie de cam 80-85 % din media ultimelor salarii incasate . (cu cit e mai mare salariul , cu atit pensia va fi si ea mai mare dar fara nici o legatura REALA cu valoarea sumelor individuale virate la sistemul de pensi. Daca au fost virate . )
    Deci oricare analiza trebuie sa inceapa :
    1- virsta de pensionare (in RO e fost extrem de scazuta dupa 1989, la 55 de ani cind in RFG era si este 65 de ani cu tendinta de crestere)
    2- metoda de calcul al punctului de pensie (ca e pensie retributiva , in cea contributiva nu exista acest calcul numit “punct de pensie”)
    3- Cit repezinta din masa de pensionati exceptile . Adica cei care au pensie dar cu vechime incompleta , pensionati speciali, pensie anticipata sau partial anticipata .
    Comparat procentul reprezentat de aceste “ecceptii” din masa de pensionati cu valoarea (tot in procente) a pensilor acestora din totalitatea fondului lunar/anual de pensi .

    Doar asa se inteleg mai bine defectele sistemului romanesc de pensi care nu are corespondent in tarile din vest . Nici ca varsta de pensionare (reala) si nici ca metoda de calcul a pensiei .

  2. Stelian Ene
    27.6.2014, 8:09 pm

    E cât se poate de clar că reducerea CAS pe partea angajatorului a fost obținută prin lobby foarte intens din partea mediului de afaceri. Retorica este că prin mărirea sumelor disponibile companiilor, acestea vor angaja mai mulți oameni, se vor dezvolta, și deci vom avea creștere economică și venituri bugetare. E un soi de “trickle down”: hrăniți calul cu cât mai ovăz, o parte o să iasă pe parte cealaltă și vor mânca și vrăbiile.

    În practică, companiile românești care plătesc CAS sunt orientate nepermis de mult spre extracția de rentă (resurse naturale – inclusiv spectrul RF, exploatarea activelor rezultate în urma privatizărilor cu cântec, marii rentieri agricoli, importatori și lanțuri de distribuție) și afaceri cu statul. Adică acționează în piețe neconcurențiale și cererea lor de muncă este relativ inelastică față de prețul muncii – deci o mare parte din reducerea CAS se va regăsi în profituri mai mult sau mai puțin fiscalizate.

    Reducerea CAS la angajat în schimb este o mare șansă irosită pentru ca România să iasă din capcana salariilor mici – și totodată să reducă inechitatea grosolana pe care sistemul fiscal o face muncii salariate. O creștere generalizată a salariilor nete cu 5% s-ar regăsi aproape integral în cerere (știut fiind că românii nu prea economisesc), adică piața crește și companiile (competitive) sunt FORȚATE să creeze locuri de muncă.

    Partea proastă ar fi creșterea netă a cheltuielilor bugetare cu salariile, deci un efort mai mare decât propunerea actuală care nu atinge aceste costuri (net vorbind).

Lăsați un comentariu


Stiri

Bilanț coronavirus, duminică 5 aprilie: 251 de cazuri noi, numărul testelor rămâne scăzut – 2.531 în 24 de ore

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 251 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-10, totalul însumat începând cu 26 februarie fiind de 3.864… Mai mult

Europa

Muncitorii români sezonieri au devenit “esențiali”: derogări pentru zborurile charter care îi transportă pe culegătorii de legume și fructe

Iulian Soare

România a acceptat, la solicitarea unor state membre, ca lucrătorii români sezonieri să fie considerați ”lucrători în profesii critice”, sau esențiali, astfel încât să poată… Mai mult

Stiri

MF explică normele de aplicare a facilităților pentru creditele acordate de bănci și IFN-uri

Vladimir Ionescu

Persoanele fizice au nevoie, pentru amânarea ratelor, de o declaraţie pe proprie răspundere că le-au fost afectate veniturile faţă de situaţia anterioară declanşării situaţiei de… Mai mult

Europa

Ungaria – Premierul prezintă luni pachetul de 30 de mld. $ pregătit pentru criza Covid-19

Iulian Soare

Viktor Orban va prezenta luni pachetul special de măsuri, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, ce va fi aplicat pentru combaterea pandemiei… Mai mult

Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult