duminică

17 martie, 2024

16 iunie, 2014

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale începând de la 1 octombrie 2014, deja anunțată de premier în pofida opoziției specialiștilor FMI, ar aduce rata de taxare cumulată pe salarii către bugetul asigurărilor sociale de la 31,3% la 26,3%. Într-o primă evaluare, gradul de acoperire al cheltuielilor pentru pensii din taxarea salariilor ar coborî astfel de la circa 73% la 61%.

Practic, ne-am deplasa din zona ceho-slovacă spre cea poloneză ( v. tabelul) ca model de finanțare a obligațiilor asumate de stat în privința plăților către beneficiarii de pensii și de prestații sociale. Cu o apropiere de situația din Germania, țara care a și introdus încă din secolul XIX plata pensiilor către cei care au ieșit din activitate prin taxarea celor care lucrează (sistemul Bismarck).

Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie subliniat că statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuţii cu destinaţie expresă de protecţie socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.


Rezultatul este că modelul Bismarck tinde să limiteze redistribuirea beneficiilor între diferite categorii de venituri ale cetăţenilor, în timp ce modelul Beveridge conţine în mod inerent o redistribuire a banilor colectaţi. Tehnic, primul urmăreşte să conserve nivelul de trai al celor care contribuie, pe când cel de-al doilea să asigure subzistenţa după un standard uniform.

Deşi necesare pentru a înţelege ceea ce se întâmplă, aceste consideraţii sunt pur teoretice. În realitate, nici un stat nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge iar de-a lungul timpului s-au produs treceri dinspre un model iniţial adoptat spre altul.

Dacă am avea un model pur Bismarck (cazul anilor 2006 – 2007, când contribuțiile colectate din CAS au acoperit integral cheltuielile cu plata pensiilor), la actualul cuantum al punctului de pensie, CAS ar trebui să fie de 43%. Adică se cere mărit semnificativ și nu redus, așa cum se are în vedere în prezent, pentru reducerea costurilor cu forța de muncă la angajator (cel puțin teoretic, avantajul ar fi în favoarea mediului de afaceri, angajatul nu beneficiază cu nimic).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Explicația este simplă :


Pensionarii plătesc și ei impozit pe venit, TVA și accize, astfel încât o parte din pensia care le este acordată provine chiar din banii dați de ei către pentru achitarea acestor impozite. Altfel spus, dacă luăm doar TVA-ul majorat la 24% în loc de 19%, ori ai o pensie de 800 de lei cu TVA de 24% ori una de 768 lei cu TVA de 19%, tot marfă și servicii de 645 lei fără TVA poți să cumperi ( am făcut abstracție de cota redusă la pâine pentru a nu complica expunerea). Prin transfer, 32 de lei ți-i dai singur. Doar că descurajezi consumul și achitarea corectă a taxelor în mediul de afaceri.

Din păcate, aceste minime calcule aritmetice sunt suficient de complicate pentru marea masă a votanților. Nu doar la noi dar și în toate țările europene, ceea ce conduce la creșterea pensiilor netransparent, nu doar din contribuțiile sociale și nu neapărat legat de mult invocatul principiu al contributivității. Cu cât o pensie este mai puțin de tip Bismarck și are o parte mai mare ”Beveridge subvenționată”, cu atât ea este și mai puțin meritată pe baza sumelor prelevate în timp din salariul avut de beneficiar.

Oricum, atât sistemul Bismarck, prin creşterea ratei de dependenţă, cât și sistemul Beveridge, prin creşterea presiunii asupra contribuabililor, devin tot mai greu de susţinut. Modificarea parametrilor a fost deja demarată, prin creşterea vârstei de pensionare şi a perioadei minime de contribuţie, în primul caz, respectiv prin creşterea prelevărilor de tipul impozitului pe venituri, al taxei pe valoarea adăugată etc. în cel de-al doilea.

Singura soluţie logică în condițiile presiunii duble provenite din reducerea CAS și a creșterii ratei de dependență este introducerea treptată a pensiilor private, în varianta obligatorie şi facultativă. Cel mai mult au şi vor avea de suferit cei care vor face tranziţia de la sistemul nesustenabil la cel sustenabil de asigurare a unei pensii decente.

Ei nu vor beneficia de banii promişi fără a-şi spori contribuţiile, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Şi nici nu au garanţia că trecerea se va face suficient de repede. Suficient de repede pentru ca sumele provenite din administrarea privată să substituie ceea ce statul nu va mai putea să susţină în momentul în care vor ieşi la pensie.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Mai intervin citeva clarificari:
    -din bugetul asig.sociale nu se platesc doar pensiile, ci au fost bagate toate tipurile de asigurari sociale
    -din 2007 incoace nu toti banii din CAS se duc in buget ci se duc in asigurraile private
    Statul ar trebui sa aduca in buget OBLIGATORIU echivalent ce se trimite la pensiile private, si pentru alte asigurari sociale, altele decit pensiile.
    Si atunci vom avea o imagine mai buna asupra posiblitaii platii pensiilor

  2. cea mai proasta decizie ec care putea fi luata de guv ponta, cas la angajator face mai viabile toate companiile si cele sanatoase si cele falimentare si cele care fac afaceri cu statul si cele de stat, pe cand reducerea cas la angajat ar fi distribuit banii prin consum si investitii catre companiile care fac afaceri reale si sunt viabile, daca se dorea scaderea contributiilor sociale trebuiau eliminate contributiile de sanatate 5,2 la angajat si 5,5 la angajator ultimii fiind insa transferati la contributiile de pensii, astfel se desfiinta casa de sanatate care nu e altceva decat o birocratie paralela si se reduceau cheltuielile pt sanatate in acelasi timp sanatatea era asigurata de la stat prin procent fix din pib, efectul ar fi fost in bani acelasi la o scadere mai mare de contributii 5,2% diferenta fiind recuperata prin scaderea birocratiei si a furtului din sistemul de sanatate ,care are practic 2 birocratii paralele ministerul sanatatii si casa de sanatate, contributiile de sanatate sunt o aberatie din moment ce dreptul la sanatate e garantat in constitutie si un rom de ex care n-a platit in viata lui contributii nu poate fi dat afara de la urgente ,deci doar prostii platesc sanatatea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Mai intervin citeva clarificari:
    -din bugetul asig.sociale nu se platesc doar pensiile, ci au fost bagate toate tipurile de asigurari sociale
    -din 2007 incoace nu toti banii din CAS se duc in buget ci se duc in asigurraile private
    Statul ar trebui sa aduca in buget OBLIGATORIU echivalent ce se trimite la pensiile private, si pentru alte asigurari sociale, altele decit pensiile.
    Si atunci vom avea o imagine mai buna asupra posiblitaii platii pensiilor

  2. cea mai proasta decizie ec care putea fi luata de guv ponta, cas la angajator face mai viabile toate companiile si cele sanatoase si cele falimentare si cele care fac afaceri cu statul si cele de stat, pe cand reducerea cas la angajat ar fi distribuit banii prin consum si investitii catre companiile care fac afaceri reale si sunt viabile, daca se dorea scaderea contributiilor sociale trebuiau eliminate contributiile de sanatate 5,2 la angajat si 5,5 la angajator ultimii fiind insa transferati la contributiile de pensii, astfel se desfiinta casa de sanatate care nu e altceva decat o birocratie paralela si se reduceau cheltuielile pt sanatate in acelasi timp sanatatea era asigurata de la stat prin procent fix din pib, efectul ar fi fost in bani acelasi la o scadere mai mare de contributii 5,2% diferenta fiind recuperata prin scaderea birocratiei si a furtului din sistemul de sanatate ,care are practic 2 birocratii paralele ministerul sanatatii si casa de sanatate, contributiile de sanatate sunt o aberatie din moment ce dreptul la sanatate e garantat in constitutie si un rom de ex care n-a platit in viata lui contributii nu poate fi dat afara de la urgente ,deci doar prostii platesc sanatatea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: