Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

de Marin Pana , 10.1.2019

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la 4.454 lei pe gospodărie și 1.713 lei pe un membru al acesteia.

Ritmul de 31% în decurs de un an este aproape dublu faţă de acelaşi trimestru din 2017 şi de aproape opt ori mare în raport cu creşterea economică înregistrată după primele trei trimestre din 2018.

Veniturile bănești pe o persoană au crescut cu aproape 30,4% față de același trimestru al anului precedent, în timp ce veniturile în natură s-au majorat cu 37,2%, ceea ce a marcat o modificare radicală a trendului de scădere înregistrat pe parcursul ultimilor ani.

Date fiind necesităţile, evoluţia este una excepţională, însă, dacă ne uităm la posibilităţile date de creşterea economică se poate pune problema sustenabilităţii unor ritmuri de creştere a veniturilor cu mult peste rezultatul activităţii derulate.

După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică.

Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în trimestrul III 2017, pentru a se tripla din nou ( 26,8%) în T3 2018.

Desigur, România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic. Însă această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale și avansul PIB ( stimulat de aceste majorări de venituri) a devenit nesustenabilă pe termen lung. Ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, este majorarea cumulată de 83% a veniturilor personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 21%.

Decalajul urban – rural, în creştere evidentă

Alt semnal de alarmă pentru politica de venituri, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor ani. Raportul dintre venituri la sat şi la oraş a coborât de la peste 72% la ieşirea din criză, în 2014, la mai puţin de 64% în 2018, în pofida deplasării unor persoane cu venituri relativ mari spre zonele adiacente oraşelor.

Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 67%, adică peste două treimi faţă de ceva mai mult de jumătate în 2014.

În schimb, a scăzut vizibil din 2015 încoace ( şi surprinzător faţă de 2017) partea care revine veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane, de la 23,5% la doar 18% în T3 2018.

Modificările, rapide la scară istorică, reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, simultan cu reducerea ( stabilizată în 2018) părții de autoconsum, rămăşiţă a societății feudale. De reţinut şi trendul de scădere a ponderilor ce revin obligațiilor de protecție socială, care nu au ţinut pasul cu creşterea generală a veniturilor.

Sumele pentru alimente – redistribuite spre îmbrăcăminte, mobilier şi transport

Sumele alocate pentru mâncare au continuat să scadă dar rămân cele mai mari din UE, cu peste 30% din total.

(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)

Banii economisiți din 2014 încoace ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-7,4% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,0%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,9%), transport (+1,3%), recreere şi cultură, precum şi diverse produse şi servicii (câte +1%).

Aceaste modificări în alocarea banilor reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor, şi fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai.

Din păcate, ponderile în scădere arată că sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi alcoolice şi tutun.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2019

Un raspuns

  1. Bruce
    12.4.2019, 11:23 pm

    Nasol, asa-i?
    Noua ne place doar cand veniturile scad. Doar atunci e “sustenabil”.

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult