10 ianuarie, 2019

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la 4.454 lei pe gospodărie și 1.713 lei pe un membru al acesteia.

Ritmul de 31% în decurs de un an este aproape dublu faţă de acelaşi trimestru din 2017 şi de aproape opt ori mare în raport cu creşterea economică înregistrată după primele trei trimestre din 2018.

Veniturile bănești pe o persoană au crescut cu aproape 30,4% față de același trimestru al anului precedent, în timp ce veniturile în natură s-au majorat cu 37,2%, ceea ce a marcat o modificare radicală a trendului de scădere înregistrat pe parcursul ultimilor ani.

Date fiind necesităţile, evoluţia este una excepţională, însă, dacă ne uităm la posibilităţile date de creşterea economică se poate pune problema sustenabilităţii unor ritmuri de creştere a veniturilor cu mult peste rezultatul activităţii derulate.

După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică.

Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în trimestrul III 2017, pentru a se tripla din nou ( 26,8%) în T3 2018.

Desigur, România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic. Însă această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale și avansul PIB ( stimulat de aceste majorări de venituri) a devenit nesustenabilă pe termen lung. Ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, este majorarea cumulată de 83% a veniturilor personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 21%.

Decalajul urban – rural, în creştere evidentă

Alt semnal de alarmă pentru politica de venituri, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor ani. Raportul dintre venituri la sat şi la oraş a coborât de la peste 72% la ieşirea din criză, în 2014, la mai puţin de 64% în 2018, în pofida deplasării unor persoane cu venituri relativ mari spre zonele adiacente oraşelor.

Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 67%, adică peste două treimi faţă de ceva mai mult de jumătate în 2014.

În schimb, a scăzut vizibil din 2015 încoace ( şi surprinzător faţă de 2017) partea care revine veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane, de la 23,5% la doar 18% în T3 2018.

Modificările, rapide la scară istorică, reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, simultan cu reducerea ( stabilizată în 2018) părții de autoconsum, rămăşiţă a societății feudale. De reţinut şi trendul de scădere a ponderilor ce revin obligațiilor de protecție socială, care nu au ţinut pasul cu creşterea generală a veniturilor.

Sumele pentru alimente – redistribuite spre îmbrăcăminte, mobilier şi transport

Sumele alocate pentru mâncare au continuat să scadă dar rămân cele mai mari din UE, cu peste 30% din total.

(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)

Banii economisiți din 2014 încoace ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-7,4% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,0%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,9%), transport (+1,3%), recreere şi cultură, precum şi diverse produse şi servicii (câte +1%).

Aceaste modificări în alocarea banilor reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor, şi fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai.

Din păcate, ponderile în scădere arată că sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi alcoolice şi tutun.