România a ajuns anul trecut la 79% din nivelul de trai mediu al UE 28, la egalitate cu Polonia și peste alte șapte state membre, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC/locuitor abrevierea în lb. engleză) publicat de Eurostat. De pe locul 19-20 din 27 suntem acum la un pas de malta (80%) și Slovenia (81%) !
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la doar 69% din media UE dar am egalat Letonia și am devansat Grecia (68%) și Croația (65%), nemaivorbind de Bulgaria (53%).
*
AIC față de PIB/locuitor
Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.
*
Avansul AIC pentru România între 2015 şi 2019 a fost spectaculos, de nu mai puțin de 20 de puncte procentuale dintre care 9 pp doar anul trecut. Totodată, diferenţa dintre AIC şi PIB prin raportare la media UE a urcat de la 2 pp în 2015 la zece puncte procentuale în 2019, ceea ce a creeat o situaţie care ar trebui să ne dea de gândit.
(Citiți și: ”Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar”)
Dacă se ia drept criteriu de referinţă PIB/locuitor, în 2019 ne-am plasat la 69% din media UE și la 65% din media Zonei Euro. Legat de criteriul de adoptare a monedei unice, atunci când refacem calculul pe consum efectiv AIC față de Eurozonă, rezultatul apare a fi de 75% media ZE.
Interesant, ne aflăm exact în situaţie inversă faţă de Ungaria, care apare la Eurostat cu 73% la PIB/locuitor şi doar 67% la AIC/locuitor. Noi stăm mai slab la producţie dar suntem mai tari la consum, în timp ce ungurii produc mai mult dar consumă mai puţin. Rămâne de văzut care va fi traiectoria mai bună în apropierea de Occident.
(Citiți și: ”Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016”)
Și mai ciudat, genul proxim pentru economia românească, Polonia, se află în aceeaşi situaţie ca şi noi, dar cu un PIB/loc. semnificativ mai mare. Cu un AIC situat cu şase puncte procentuale peste același PIB/loc. cu al Ungariei, figurează alături de România în clasamentul Eurostat, peste ţări cu PIB/loc. mai mare, precum Estonia sau Slovacia.
Evoluția statelor membre UE între 2015 şi 2019
Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor şi PIB/locuitor din 2015 până în 2019, pentru a vedea ce schimbări mai importante au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. România se distinge clar prin cele mai spectaculoase creşteri, cu avansul AIC situat sistematic peste cel al PIB/loc.
De reţinut, diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat în ultimii patru ani de la 6 puncte procentuale până la 20 de puncte procentuale la nivelul AIC. Totodată, decalajul exprimat ca PIB pe locuitor a cunoscut o modificare de la 10 până la 16 puncte procentuale.
(Citiți și: ”Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)
Cele mai mari diferențe negative între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE, care schimbă semnificativ ierarhia nivelului de trai (de reţinut, toate negative) se observă în Olanda (14 puncte procentuale mai puţin la consumul efectiv) și Danemarca (-13 puncte procentuale). De reținut, Germania păstrează o poziție fruntașă echilibrată, chiar cu un mic decalaj pozitiv în favoarea AIC.
Indicatorii pentru Luxemburg sunt puternic modificați de numărul mare de lucrători din statele vecine iar cei pentru Irlanda de schimbarea sediilor sociale ca urmare a Brexitului.
(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)
Italia, al doilea mare partener comercial al României, este statul cel mai apropiat de media UE la ambii indicatori de nivel de trai.
Oarecum discret, dintre fostele state socialiste, Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC. Ea a urcat la cota de 90% din media UE, foarte aproape de Spania, și a depășit Portugalia.
Grecia, confruntată cu probleme de echilibrare bugetară și reducere a datoriei externe, a fost deja depășită de jumătate din statele fostului bloc estic.
