Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2019 de 5,0% pe seria brută și 5,1% pe seria ajustată sezonier. Rezultatul este mai bun decât se aştepta dar cu o jumătate de procent sub valoarea prognozată oficial pe tot anul 2019.
Astfel, greu de transpus în practică, vom avea nevoie să accelerăm spre 5,7% ca medie a creşterii economice pe următoarele trei trimestre care au mai rămas până la finalul anului curent pentru a mai putea obţine valoarea de 5,5% estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, cei 5,5% pe care s-a făcut Bugetul.
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 202,84 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate (primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 253,63 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2019, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (gen 2,76% deficit bugetar), este de 1.031 miliarde lei.
Recul major al industriei în PIB
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca reculul major al industriei, de la 1 punct procentual la doar 0,2 pp. Adică din poziţia de locomotivă din aceeaşi perioadă a anului trecut, la egalitate cu tranzacţiile imobiliare şi sub influenţa dată de spectacole, reparații uz casnic şi alte servicii (0,3pp).
Deşi a păstrat aceeaşi pondere de 20% în formarea PIB, comerţul ( împreună cu activităţile din transport, reparații auto, hoteluri etc.) a avansat semnificativ ca influenţă în creşterea PIB, de la 0,8 pp la 1,3pp. El a fost secondat, la mare distanţă, de segmentul de activități profesionale şi servicii suport (0,6 pp), aflat la egalitate cu zona de IT (cu rezultate mult mai bune decât în primul sfert din 2018).
Ce s-a pierdut la industrie s-a dus la Administrația Publică
De remarcat că aproape întreaga pondere în formarea PIB pierdută de industrie ( în scădere de la 23% la 20,9%) a fost preluată de administraţia publică ( în creştere de la 14,7% la 16,6%), urmare a creşterilor salariale importante din sănătate şi învăţământ. Or, metodologia de calcul a PIB similează o majorare a veniturilor din sectorul bugetar cu o majorare de valoare adăugată brută.
Consum în creştere, investiţii în scădere
Majorarea semnificativă a efectului dat de consumul total (de la 3,8 pp la 5 pp) a explicat întreg avansul PIB, cu 90% din această influenţă pe creştere pe seama consumului populaţiei (de la 3,4 pp la 4,3 pp).
De reţinut, însă, ponderea consumului gopsodăriilor populaţiei în PIB s-a păstrat neschimbată (64,1%), în timp ce partea care revine admnistraţiei publice a urcat de la 9,5% la 12,5%.
Totodată, exportul net s-a deteriorat puternic faţă de anul trecut, de la un minus de 0,6 puncte procentuale la unul de -3,3 pp influenţă pe creşterea PIB. Corelat cu rezultatul din industrie, avem un semnal grav de incapacitate a acoperirii din surse interne a cererii, inflamată prin majorarea nesustenabilă a veniturilor.
De remarcat bizara contribuţie a stocurilor, de aproape jumătate din creşterea economică faţă de zero în aceeaşi perioadă a anului trecut. Precum şi evoluţia divergentă a influenţelor pe partea de export ( scădere pronunţată, de la 4,2 pp la doar 1,9 pp) comparativ cu partea de import ( în creştere de la 4,8 pp la 5,2 pp).
În fine, cu o pondere în scădere ( de la 17,3% la 15,9%) a formării brută de capital fix (adică investiții) pe partea de utilizare a PIB), perspectivele de aducere a producţiei şi productivităţii muncii (cu un ritm mediu de creştere de numai 1,1% pe primele trei luni ale anului) mai aproape de capacitatea de absorbţie a pieţei interne nu arată deloc bine şi reclamă investiţii consistente, în special în sectorul public.
