Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior, potrivit datelor furnizate de INS.
Exporturile au crescut într-un ritm foarte bun (+13,6%, până la 4.680,2 milioane euro), dar au fost devansate de importuri, care s-au majorat cu nu mai puţin de 17,4%, până la 5.282,4 milioane euro.
Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a fost unul rezonabil, peste performanţele înregistrate pe ansamblul anilor 2015 şi 2016, ceea ce păstrează speranţe pentru o revenire în următoarele luni spre valori mai bune ale deficitului comercial.
Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – ianuarie 2017 se prezintă (și spune totul despre ultimele 12 luni) după cum urmează:
Schimburile cu țările din UE au fost de circa trei miliarde şi jumătate de euro la export (cu o pondere în creştere la 76,2% din total exporturi) și aproape patru miliarde euro la import (74,7% din total importuri, pondere în scădere faţă de anul anterior).
Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 1,11 miliarde euro (23,8% din total exporturi) și importuri de 1,34 miliarde euro (25,3% din total importuri).
De reţinut ca posibilă schimbare majoră în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 90% anul trecut până la doar 63% în ianuarie 2017, în timp ce minusurile au început să se acumuleze tot mai mult pe segmentul schimburilor extracomunitare, de la circa 10% anul trecut la 37% în prima lună a acestui an.
Subliniem şi atragem atenţia asupra faptului că în urmă cu doar doi ani, în ianuarie 2015, România (încă) înregistra excedente din schimburile comerciale extracomunitare. Ceea ce sugerează imperativul adaptării mai bune a producţiei la pieţele emergente şi necesitatea urgentă de a găsi noi pieţe de desfacere în afara UE.
În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,31 miliarde euro), fiind aproape de schimburi echivalente ca valoare pe segmentul de alte produse manufacturate.
Din păcate, aceste rezultate au fost anulate şi inversate pe sectoarele de produse chimice şi de combustibili, unde gradele de acoperire a importurilor cu exporturile realizate au atins valori de avarie ( 29% şi, respectiv, 43%).
La început de an, s-au deteriorat şi raporturile de schimb pe partea de produse agroalimentare, băuturi şi tutun, care au avut un grad de acoperire de doar 73% şi au generat o cincime din deficitul commercial consemnat per total.
Echilibrul de pe zona de materii prime nu este o realizare pentru o economie care se vrea a pune accentual pe prelucrare şi eficienţă în utilizarea propriilor resurse.
Una peste alta, România ar trebui să implementeze în timp util politici care vină cu soluţii la diminuarea deficitelor cronice pe zona de petrochimie şi pentru anularea ciudatului şi inacceptabilului minus înregistrat la produsele agroalimentare. Precum şi să intensifice producţia manufacturieră pentru a compensa zonele deficitare şi a susţine, prin încasările de valută aferente, moneda naţională.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Nu doar că a noastră clasă politică (în special PCR-FSN-PDSR-PSD) nu dorește apariția unei reale clase de mijloc, dar determină îndatorarea României, prin faptul că nu sprijină apariția unei economii reale și productive, întrucât o astfel de economie ar crea mai sus-pomenita clasă de mijloc și aceasta ar ejecta din viața politică specimenele deșeu care astăzi guvernează România și care preferă îndatorarea și din cauză că nu sunt în stare să creeze politici durabile de dezvoltare.