marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 februarie, 2014

Conform primelor estimări ale INS pentru trimestrul IV 2013, România s-a situat detașat în fruntea statelor UE, cu un avans al PIB de 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier ( cea utilizată pentru comparabilitate de căttre Eurostat).

În urma acestui rezultat surprinzător, rezultatul care se profilează pe ansamblul anului trecut pentru creșterea economică se ridică la +3,5%.

Anterior, avansul economic în raport cu același trimestru din anul anterior a fost de 2,3% pentru trimestrul unu, 1,6% pentru trimestrul doi și 4,1% pentru trimestrul trei.


De reținut că pentru a obține valoarea pentru întregul an nu se face media aritmetică a rezultatelor trimestriale. În România, ponderea trimestrului patru este cea mai însemnată, cam de o treime din total.

Motivul principal al acestei valori excepționale de creștere pentru anul 2013 este avansul de 1,7% înregistrat în ultimul sfert din 2014 față de trimestrul precedent ( date ajustate sezonier), a cărui amplitudine a luat prin surprindere toate echipele de analiză economică, combinat cu ponderea însemnată a trimestrului patru în rezultatul final. Ce s-a întâmplat, de fapt, atunci vom afla la începutul lunii martie, când INS va trebui să iasă cu mai multe date, referitoare la structura de formare a PIB.

(Citiți și: ”Motorul de creștere: Ce exportă, de fapt, România)

Estimările cele mai optimiste pentru creșterea economică se situau la 2,7% ( cifră avansată recent de Andreea Schaecter, șefa misiunii FMI la București) și 2,5% din perspectiva Comisiei Europene, ca să nu mai amintim de cele 2,2% înscrise în strategia guvernamentală pe perioada 2014 – 2016. Diferența este foarte pronunțată dacă ne raportăm la experiența internațională.

Pentru a așeza în context european cifrele oferite de statistica oficială, prezentăm și valorile consemnate de Eurostat pentru câteva colege de bloc estic și pentru principalele state partenere din comerțul exterior.


Se poate observa că rezultatele acestora au fost pozitive, dar mult sub cele ale României, cu excepția Cehiei, aflată în puternică revenire după scăderea economică din prima parte a anului.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Avem două indicii importante în aceste rezultate că România ar fi obținut o creștere peste așteptări:

Primul, rezultatele bune din Ungaria, Polonia și Cehia, țări care însumează peste 70% din deficitul nostru din comerțul exterior ( rezultate la 9 luni). Dacă economia noastră a mers bine și ei și-au putut vinde mărfurile către România, schimbarea de la excedent la deficit în contul nostru curent după luna august fiind edificatoare.

Al doilea, principalii parteneri ai României din comerțul exterior, trei din cele trei mari puteri economice ale UE, au evoluat per total mai bine decât se prognoza inițial. Germania și Franța au performat pe final de 2013 față de anul anterior, iar Italia a revenit pe plus în trimestrul patru față de trimestrul trei.

Avem, însă, și două nelămuriri majore:

Prima: de ce nu a fost reașezat considerabil mai sus ca valoare PIB în termeni nominali și a rămas la doar 625 miliarde lei față de 623 miliarde lei inițial. O variantă de lucru ar fi un deflator de ajustare a acestei valori semnificativ mai mic față de cel luat inițial în calcul, respectiv o creștere a prețurilor în economie mai mică decât se estima (atenție, a nu se confunda cu indicele prețurilor de consum pentru populație, deși există o legătură cu acesta).

A doua: de ce nu s-au obținut și încasări bugetare mai mari din această evoluție, de excepție în contextul economic internațional, încasările fiind mai mici cu un procent și jumătate din PIB față de cele prevăzute în bugetul general consolidat.

De altfel, dacă o creștere economică de 3,5% aproape că nu s-a simțit la nivelul populației, întrebarea este unde s-a simțit ? Teoretic ar exista o explicație dar așteptăm datele INS.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Plus o nelămurire mai mică, legată de faptul că datele statistice referitoare la creșterea economică sunt așezate în lanț:

Din moment ce în 2013 economia a crescut cu 3,5% în loc de 2,2% și baza de raportare pentru anul în curs s-a majorat corespunzător. Dacă PIB pe 2014 va fi de circa 660 miliarde lei, cu păstrarea celorlați indicatori macroeconomici utilizați la întocmirea bugetului pe anul în curs, atunci în loc de 2,2% vom avea în acest an o creștere economică de 0,9% ?

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. E ceva „original” sa ai cresteri de PIB ca pe vremea RSR dar fara incasari fiscale suplimentare naturale, logice. Suplimentul fiscal incasat e datorat exclusiv maririi de accise , taxe locale , mariri de salarii minime , indexari de pensi si salarii ,ceva rambursari de bani de la UE , amenzi suplimentare , vinzari de frecvente radio.
    EUROSTAT confirma cresterea somajului in 2013, bugetul de stat confirma ca au scazut si taxele vamale incasate (fata de 2012) dar totusi avem o „duduiala” economica care duce si la consum de curent electric mai scazut . 🙂

  2. Nu stiu cum a ajuns Romania campioana europeana la cresterea economica, cind in tara este o foamete ingrozitoare, o diminuare a locurilor de munca si o contactie a tuturor activitatilor economice?

    1. Foarte simplu – e usor sa cresti cand pornesti de la aproape nimic. In ultima perioada s-au facut cateva investitii din bani europeni + investitori straini care s-au ne-au adus un plus de capital (nu incurajati de vreo masura politica cat de sectoarele care pot fi exploatate oportunistic).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. E ceva „original” sa ai cresteri de PIB ca pe vremea RSR dar fara incasari fiscale suplimentare naturale, logice. Suplimentul fiscal incasat e datorat exclusiv maririi de accise , taxe locale , mariri de salarii minime , indexari de pensi si salarii ,ceva rambursari de bani de la UE , amenzi suplimentare , vinzari de frecvente radio.
    EUROSTAT confirma cresterea somajului in 2013, bugetul de stat confirma ca au scazut si taxele vamale incasate (fata de 2012) dar totusi avem o „duduiala” economica care duce si la consum de curent electric mai scazut . 🙂

  2. Nu stiu cum a ajuns Romania campioana europeana la cresterea economica, cind in tara este o foamete ingrozitoare, o diminuare a locurilor de munca si o contactie a tuturor activitatilor economice?

    1. Foarte simplu – e usor sa cresti cand pornesti de la aproape nimic. In ultima perioada s-au facut cateva investitii din bani europeni + investitori straini care s-au ne-au adus un plus de capital (nu incurajati de vreo masura politica cat de sectoarele care pot fi exploatate oportunistic).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: