La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Suprataxarea băncilor: cum o folosesc celelalte țări din UE

de Razvan Diaconu , 19.12.2018

Taxa pe activele băncilor anunțată de ministrul Orlando Teodorovici, nu este, în alte ţări din UE, o metodă de acoperire a deficitului bugetar, ci instrument de politică economică și de prevenire a riscurilor eventualelor crize.

Astfel este şi definită de Fondul Monetar Internațional:

„Contribuții de stabilitate financiară” (Financial Stability Contribution – FSC) pentru un eventual suport financiar guvernamental pentru sistemul financiar.

„Scopul FSC este de a asigura stabilitatea financiară și a reduce riscul unei eventuale crize”, spune un studiu KPMG.

Mai mult, măsurile similare întroduse în Austria, Franța, Germania, Marea Britanie, Suedia și chiar în Ungaria şi Polonia au survenit după lungi perioade de dezbatere publică și, în unele cazuri, au fost ameliorate după trecerea crizei.

Astfel, Franța, Germania și Suedia strâng banii de pe taxa pe activele bancare în fonduri cu care să întervină în cazul în care o bancă aflată în dificultate pune în pericol suistemul.

Marea Britanie folosește o taxă pe cifra de afaceri pentru a descuraja apetitul pentru risc al băncilor, de pildă prin atragerea de depozite la dobânzi prea mari.

În schimb, Ungaria – exemplul unic de introducere a taxei pe activele bancare pentru acoperirea deficitului bugetar, până la apariția taxei românești, avea și cea mai mare taxă: 0,53% din active, pe cale de a fi depășită în România (0,9%).

Alte exemple:

  • Austria: taxează băncile în funcție de mărimea lor, cu 0,024 pâbă la 0,029% pentru active mai mari de 300 de milioane de euro. După introducerea în 2011, a fost redusă.
  • Marea Britanie: Taxa pe cifra de afaceri a fost introdusă în 2011
  • Islanda are de asemeni o taxă de 0,376% pe pasivele bancare care depășesc o anumită sumă
  • Suedia: taxa de 0,036% pe activele bancare a fost introdusă după ce măsura a fost discutată inclusiv într-o sesiune specială a Grupului G20. Anual se strâng peste 250 de milioane de euro într-un fond de siguranţă pentru băncile în dificultate.
  • Polonia: taxa este de 0,44% pe active și a fost impusă în 2016 in ciuda avertismentelor băncii centrale și ale agențiilor de rating.

În ciuda avantajului pe termen mediu de creștere a încasărilor la buget băncile vor transfera costurile către clienți și vor cere dobânzi și mai mari statului la împrumuturile pe care le cere.

Fondul Monetar Internațional plasează astfel de taxe în categoria „Contribuții de stabilitate financiară” (Financial Stability Contribution – FSC) și le definește ca o datorie fiscală pentru eventualul suport financiar guvernamental pentru sistemul financiar.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->