Administrația Biden și aliații săi internaționali caută sprijin la Națiunile Unite în încercarea lor de a obține cât mai multe voturi pentru susținerea unei rezoluții care condamnă pretențiile teritoriale ale Rusiei în Ucraina.
Potrivit Politico, oficialii americani și europeni au declanșat o campanie de apeluri telefonice, mesaje WhatsApp și întâlniri față în față pentru a convinge țările să voteze împotriva Rusiei în Adunarea Generală a ONU.
Un efort masiv de lobby
Csaba Kőrösi, președintele Adunării Generale a ONU, a convocat pentru săptămâna viitoare, luni, o sesiune specială de urgență a organismului pentru a începe dezbaterea legată de anexarea de noi teritorii ucrainene de către Rusia, cu un vot așteptat săptămâna viitoare.
Un diplomat britanic înalt a descris campania drept „un efort masiv de lobby și de sensibilizare”. Acesta implică aproape fiecare nivel al infrastructurii diplomatice a SUA, de la secretarul de stat Antony Blinken, la ambasadori, până la nivelul secretarilor asistenți.
Uniunea Europeană a invitat aproape întregul corpul ONU – 188 de țări – să discute proiectul de rezoluție. Singurele state care nu au primit invitații, pe baza poziției lor față de integritatea teritorială a Ucrainei în rezoluțiile anterioare ale ONU, sunt Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea.
Dacă ar fi adoptată, rezoluția ar stimula efortul occidental de a-l izola pe președintele Vladimir Putin, ar submina argumentul său că este un eliberator și, în mod ideal, l-ar convinge că escaladarea războiului va provoca o reacție mai dură la nivel mondial.
Reacția ambasadorului Rusiei la ONU
Un proiect de rezoluție consultat de Politico cere Moscovei să-și retragă trupele din Ucraina și spune că „așa-numitele referendumuri ilegale”, organizate de Kremlin pentru a revendica patru teritorii, „nu au valabilitate conform dreptului internațional și nu formează baza pentru orice modificare a statutului acestor regiuni ale Ucrainei.”
Într-o scrisoare datată marți, Vassily Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU, a scris colegilor săi ambasadori, a numit proiectul de rezoluție o „farsă”.
El a descris efortul de lobby ca fiind o „dezvoltare în mod clar politizată și provocatoare” și a îndemnat membrii ONU să voteze împotriva rezoluției. Rusia solicită, de asemenea, un vot secret asupra propunerii, cu scopul de a limita eforturile occidentale pentru adoptarea rezoluției.
Reperul de succes, potrivit diplomaților care au vorbit cu Politico, se apropie cât mai mult de cele 141 de voturi obținute în martie, la rezoluția care a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia.
SUA precizeză că nu oferă nimănui ”compensații”
”141 de voturi este standardul de aur, nu ajung doar 100 de voturi”, a declarat Rein Tammsaar, ambasadorul Estoniei la ONU, într-un interviu.
„Obiectivul este să crească această coaliție, mai degrabă decât să fie de acord cu un text perfect”, a spus un alt ambasador european.
Oficialii americani insistă că nu oferă compensații, ci mai degrabă au stabilit relații unu-la-unu care pot duce o țară de la o abținere la un „da”. Țintele cheie includ probabil India și Africa de Sud, împreună cu multe națiuni mai mici care se luptă adesea să atragă atenția puterilor mondiale.
Pe măsură ce acțiunea s-a mutat de la Consiliul de Securitate al ONU către Adunarea Generală, oficialii europeni au preluat conducerea în mobilizarea țărilor care s-au abținut până acum de la rezoluțiile Rusia-Ucraina din 2022, au declarat diplomații britanici și UE.
Oficialii occidentali au refuzat să precizeze care țări sunt vizate de discuții și cum se poartă acestea. Africa de Sud s-a abținut până acum la ONU în chestiunile legate de Ucraina.
Procesul urmează eforturile de a obține o rezoluție similară aprobată de Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri.
Rusia, membru permanent al consiliului, și-a folosit dreptul de veto pentru a anula această măsură săptămâna trecută. Acum, accentul se pune la nivelul superior, în Adunarea Generală.
Numărul de voturi depinde de forma textului rezoluției
Scopul aliaților este de a păstra textul rezoluției în cadru principial – integritatea teritorială a unui stat nu poate fi schimbată prin violență sau referendumuri false – și nu ca un atac împotriva Rusiei. Dacă textul ține cu strictețe de importanța menținerii integrității teritoriale a unei țări, probabil că mai multe guverne vor semna.
Cu cât se adaugă mai multă limbă politică, anti-rusă, cu atât unii vor ezita mai mult. Un diplomat de la ONU a spus că, în funcție de formularea rezoluției, ar putea fi necesară o majoritate de două treimi de voturi. Unii oficiali americani au indicat că merg spre o rezoluție care ar necesita o majoritate simplă.
Există 193 de state membre ale ONU. Unii s-ar putea să nu voteze. Și dacă SUA și aliații săi simt că nu vor obține voturile de care au nevoie, este posibil să nu propună deloc această rezoluție.
În orice caz, țările pe care Washington și partenerii săi încearcă să le convingă sunt, cel mai probabil, din Africa și America Latină, regiuni majore din așa-numitul Sud Global.
Multe astfel de țări au încercat să rămână neutre în conflictul dintre Rusia și Ucraina, deși unele au pledat pentru încetarea luptei.
Unele state au istoric politici de „nealiniere”, ceea ce înseamnă că evită să ia poziție în competițiile dintre marile puteri ale lumii.
India, în special, a frustrat Washington continuând să cumpere produse energetice rusești în condițiile în care Occidentul încearcă să pună presiune economică pe Moscova.
Unele țări își echilibrează, de asemenea, interesul în relațiile cu China, în timp ce cântăresc ce poziție să adopte față de Rusia.
China a rămas apropiată de Rusia, dar Beijing s-a abținut uneori la voturile aferente, cum ar fi cel din timpul sesiunii Consiliului de Securitate de săptămâna trecută.
Unele state insulare din Pacific, în care China a făcut incursiuni, ar putea să se inspire de la Beijing la votul viitor.
***
