Credit Suisse pledează „vinovat” la acuzaţiile de „conspiraţie extinsă” pentru facilităţi acordate unor clenţi din SUA care au vrut să evite plata taxelor. Banca s-a declarat de acord să plătească amenzi în valoare totală de 2,6 miliarde dolari, devenind prima mare instituţie financiară care, în ultimii 20 de ani, recunoaşte acuzaţii penale.
Recunoşterea acuzaţiilor închide astfel un proces intentat băncii elveţiene în statul american Virginia, unde procurorii au investigat subsidiara Clariden Leu, care a ajutat cetăţeni americani să îşi ascundă veniturile în conturi offshore.
Conform Financial Times, amenzile dictate de instanţă vor fi plătite astfel: 1,8 miliarde dolari către Departamentul american de Justiţie, 715 milioane dolari către Departamentul Serviciilor Financiare al statului New York şi 100 milioane de dolari către Federal Reserve.
credit Suisse a mai anunţat că va rezerva taxe după impozitare în valoare de 1,79 miliarde dolari şi că se aşteaptă ca situaţia să nu afecteze licenţele de funcţionare în SUA în condiţiile în care plăţile impuse de justiţie nu îi vor afecta capacităţile operaţionale.
Precedente pe piaţa americană, viitoare acţiuni
Este pentru prima dată în ultima decadă când o instituţie financiară atât de mare pledează “vinovat” la acuzaţii atât de grave şi este nevoită să plătească amenzi de acest nivel.
Au existat precedente- în 1995, banca japoneză Daiwa a recunoscut că a ascuns pierderi de 1,1 miliarde dolari, fapt care a condus la vânzarea băncii la scurt timp după ce situaţia a devenit publică. Valoarea amenzii dictate împotriva credit Suisse depăşeşte cu mult amenda de 780 milioane dolari dictată în 2009 împotriva UBS, care a ajutat la rându-i cetăţeni americani să evite fiscul.
Procurorul general al SUA, Eric Holder, a declarat conform FT că sute de angajaţi ai băncii, inclusiv persoane din conducere, sunt implicate de zeci de ani în derularea operaţiunilor de evaziune fiscală. “Importanţa pe piaţă sau profitabilitatea unei companii nu poate fi folosită ca scut împotriva acţiunilor penale. Iar acţiunea justiţiei ar trebui să închidă definitive aceste practici”, a declarat Eric Holder, al cărui department a fost acuzat în trecut că priveşte “indulgent” sectorul bancar.
Pentru FT rămâne un singur semn de întrebare: cum vor reacţiona celelalte bănci după rezolvarea dosarului credit Suisse, ale cărei activităţi au fost aduse în faţa opiniei publice, treptat, în urma unor investigaţii jurnalistice.
Departamentul de Justiţie, scriu jurnaliştii americani, a vrut să transmită un mesaj instituţiilor financiare, pentru aceasta încheind un acord cu banca elveţiană, căreia i s-a promis că nu-i va fi revocată licenţa de funcţionare dacă îşi recunoaşte vinovăţia.
Pe piaţa americană, există reticenţe în a colabora pe viitor cu credit Suisse- preşedintele executiv al Goldman Sachs a anunţat săptămâna trecută, vineri, că banca sa “va încerca să continue operaţiunile cu credit Suisse”.
Departamentul de Justiţie presează şi BNP Parisbas să pledeze “vinovat” şi să plătească amenzi de 3,5 miliarde dolari ca urmare a faptului că a derulat afaceri cu Iran, în contradicţie cu sancţiunile impuse de SUA acestui stat.
Istoria dosarului
După ce a aflat cum s-a soluţionat dosarul, procurorul general Holder a oferit câteva amănunte: “Credit Suisse nu a reuşit să păstreze documente importante, permiţând pierderea sau distrugerea unor dovezi, şi a derulat impropriu investigaţiile interne solicitate.”
În februarie 2014, conducerea credit Suisse s-a confruntat cu un şir de acuzaţii ale unor senatori americani interesaţi să clarifice acuzaţiile aduse în presă bancii. Un raport al comisiei care a derulat audieri pe aceste teme în Senat a dezvăluit faptul că “bancherii credit Suisse au creat vehicule financiare secrete, au creat entităţi offshore şi au ascuns extrase de cont într-o revistă Sport Illustrated în presupusa schemă de evaziune fiscală.”
În iulie 2011, şapte foşti angajaţi de top ai credit Suisse au fost acuzaţi de autorităţile federale de conspiraţie pentru fraudarea guvernului SUA în legătură cu plata taxelor fiscale. Doi dintre cei acuzaţi şi-au recunoscut vina la începutul anului 2014.
Unul dintre parlamentarii americani care s-au preocupat de subiect, Chuck Grassley, senator de Iowa, a declarat: “s-ar putea ca ultimele evenimente să arate unora că justiţia nu mai este atât de permisivă pentru cei de pe Wall Street. Cred că vom vedea cândva şi figuri importante acuzate penal, dar nu cred că asta se va petrece acum.”
