Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) solicită OMV Petrom, operator al proiectului Neptun Deep, să depună documentația completă pentru studiul de comecialitate referitor la zăcămintele din Marea Neagră, întrucât la data de 13 decembrie 2021 în documentele depuse nu se află și studiul de evaluare a resurselor geologice si rezervelor pentru Domino și Pelican Sud, ne-au declarat surse guvernamentale.
Studiul de comercialitate este etapa indispenasabilă pentru demararea investițiilor, iar lipsa lui poate înseamna pentru OMV Petrom retragerea licenței.
Pe data de 13 decembrie, Sorin Gal, președintele ANRM, declara pentru CursdeGuvernare că OMV Petrom împreună cu Romgaz au depus declarația de comercialitate pentru proiectul de exploatare a gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep.
Întrebat la acea dată care sunt pașii următori în derularea proiectului, președintele ANRM a precizat că urmează să fie analizată toată documentația, iar apoi vor fi parcurse celelalte etape conform legislației în vigoare, fără a oferi alte detalii.
(Citiți și: ”Gazele din Marea Neagră – evoluțiile de pe ultima sută de metri, umăr la umăr cu Schengen”)
„Am primit declarația depusă de OMV Petrom. Urmează să o analizăm și vom face ceea ce se menționează în legislație”, ne-a precizat, în luna decembrie, președintele ANRM.
Întrebat în cât timp va analiza ANRM documentele depuse de OMV Petrom, Sorin Gal a menționat că acest lucru nu poate fi realizat de azi pe mâine, întrucât documentația este de câteva sute de pagini.
La acea dată, reprezentanții OMV Petrom ne-au transmis că depunerea declarației de descoperire comercială este un pas intermediar în procesul de luare a deciziei finale de investiție.
(Citiți și: „OMV Petrom și Romgaz au depus la ANRM documentația de comercialitate a gazelor din Neptun Deep”)
„OMV Petrom, operator al proiectului Neptun Deep, confirmă depunerea declarației de descoperire comercială de către titularii concesiunii. Declarația de descoperire comercială reprezintă un pas intermediar în procesul de luare a deciziei finale de investiție si începerii dezvoltării”, ne-au transmis, pe 13 decembrie 2022, reprezentanții companiei petroliere.
Document atribuit Romgaz (partenerul OMV) publicat și retras de pe site-ul SGG
În ultima ședință de guvern din luna decembrie, pe ordinea de zi figura o notă de informare întocmită de Romgaz, care ulterior a fost retrasă atât de pe agendă, cât și de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.
Contactat de CursDeGuvernare, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului României, ne-a transmis că „nota nu a fost bine întocmită”.
„A fost retras de pe site-ul SGG întrucât nota prezentată de Romgaz conținea unele greșeli. Ea urmează să fie refăcută și reintrodusă pe agenda Guvernului”.
În emailul trimis către presă în seara zilei de 27 decembrie 2022, după ora 22:00, la pct V. era menționată Nota Romgaz.
La rândul său, directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, ne-a menționat că documentul realizat de compania pe care o conduce era doar pentru informarea premierului și a membrilor Cabinetului.
„Nota a fost retrasă din două motive. În primul rând deține informații care nu sunt pentru publicul larg, iar în al doilea rând conține multe date vechi, care trebuiau actualizate”.
Șeful Romgaz ne-a mai precizat că Nota referitoare la Caragele a fost trimis către Ministerul Energiei la jumătatea lunii decembrie.
Romgaz: OMV Petrom să depună neîntârziat documentația solicitată de ANRM
În nota Romgaz, reprezentanții companiei fac referire atât la resursele de gaze de la Caragele cât și despre Neptun Deep.
„Atât în accepţiunea S.N.G.N. Romgaz S.A. şi Romgaz Black Sea Limited, cât şi a fostului operator – grupul ExxonMobil, Acordul de concesiune trebuie citit în coroborare cu legislaţia în vigoare, chiar dacă anumiţi termeni din Acordul de concesiune nu se regăsesc întocmai în legislaţie”, scriu reprezetanții Romgaz în nota menționată.
„Prin urmare, interpretarea noastră este că DoC (documentația de comercialitate – n.r.) ar fi trebuit întocmită şi depusă împreună cu un studiu tehnico economic de evaluare a resurselor şi rezervelor, întocmit în baza ordinului ANRM nr. 101 din anul 1997, care să conţină toate datele solicitate prin ordinul menţionat, cum ar fi:
- datele concrete de începere a investiţiilor,
- profilele clare de producţie şi cele economice aferente zăcămintelor declarate comerciale,
- hărţi geologice executate în conformitate cu cerinţele legislaţiei,
date care lipsesc din Studiile depuse ca anexe şi care fac imposibilă confirmarea resurselor şi a rezervelor de către ANRM”, se arată în sursa citată.
Conform celor de la Romgaz, draft-ul iniţial al DoC-ului propus de către fostul Operator (ExxonMobil) şi transmis către actualul Operator (OMV Petrom S.A.) a fost făcut ţinând cont de cele de mai sus, conştienţi fiind de faptul că prevederile Acordului de concesiune se coroborează cu legislaţia Română în vigoare.
„În cazul în care autoritatea competentă, ANRM, solicită Titularilor completarea Studiilor de Fezabilitate, echipa tehnică recomandă ca această completare să se realizeze cu respectarea structurii- cadru conform prevederilor Ordinului 101/1997 și să fie depusă neîntârziat„, mai arată sursa citată.
Întrebat când expiră termenul de 6 săptămâni, Răzvan Popescu a precizat că această informație o poate comunica doar operatorul proiectului, adică OMV Petrom.
Până la data publicării acestei știri, reprezentanții OMV Petrom încă nu ne-au furnizat răspuns la solicitarea trimisă.
Romgaz: Studiul de zăcământ să fie realizat intern de către OMV Petrom
Mai mult, în nota prezentată Guvernului, Romgaz recomandă ca studiul care trebuie depus la ANRM în termenul menționat să fie realizat de OMV Petrom.
„Totodată, recomandăm ca Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor să fie elaborate de către Operatorul OMV Petrom S.A. și nu de către o terță parte, având în vedere faptul că OMV Petrom S.A. deține resurse umane calificate în acest sens”, se mai precizează în document.
Romgaz are și o notă de final care lasă loc la diverse interpretări. O prezentăm integral :
”Notă:
În legislaţia Română în vigoare nu se face referire nicăieri la Final Investement Decision (FID), aceasta fiind doar un proces intern de aprobare a investiţiei ce ţine de politicile fiecărei companii şi în urma căruia, in funcţie de modul cum sunt evaluati indicatorii economici, titularul poate să-şi asume sau să nu-şi asume investiţia finală privind dezvoltarea proiectului.”
Citiți și: „Suprataxare dură a profiturilor OMV Petrom și Romgaz – guvernul le ia aproape 2 mld. de euro. OMV Petrom așteaptă clarificări ca să scoată gazele din Marea Neagră”
***
Un răspuns
Din calculele si analizele unor experti straini, a rezultat ca economia romaneasca, numai in perioada 2000-2008 (propice pentru a-si lua avantul economic necesar), a suferit pierderi foarte mari cuprinse între 20 si 23 milioane de dolari pe zi, datorita in principal coruptiei, criminalitatii economice, dar si a obisnuitelor matrapazlicuri, furturi si inselătorii de tot soiul, cat si inactivitatii, diletantismului, lipsei de organizare si nepasarii dovedite pe toate treptele ierarhiei sociale. Asemenea contraperformanta nu se putea realiza in Romania nici daca tara ar fi fost in razboi cu toate statele lumii. In perimetrul coordonatelor economice mentionate s-au dezvoltat in schimb, fara precedent mecanismele, de tip mafiot, care genereaza in continuare procese de diminuare drastica a PIB-ului, a resurselor bugetului de stat in favoarea cresterii ilicite a veniturilor si averilor (unele ascunse in tinuturile offshore) unor politicieni, demnitari, functionari publici si justitiari.
Cei care, dupa 1989 au avut obligatii sa gestioneze sau sa apere integritatea AVUTIEI NATIONALE , acum, recunosc intre ei ca si-au insusit in mod abuziv o mare parte din aceasta pentru a nu fi furata de strainii. Dupa atata experinta controversata “proaspetii capitalisti de soi” imbogatiti din/sau prin politica, savarsind acte de coruptie sofisticate, s-au naravit intr-un fel anume si nu se mai pot dezvata usor, asa ca probabil pregatesc, dupa expirarea fazelor de capusare a intreprinderilor de stat si a bugetului national, in acelasi spirit faza a treia a “capitalismului salbatic” ce va fi probabil o adevarata tragedie pentru majoritatea romanilor.
Practica a dovedit ca majoritatea imbogatitilor prin frauda,“harparetii”, dominati de pacatul lacomie, nu au cultura necesara pentru a pretui capitalul(mai ales cel uman), prin aplicarea vreunei retete de succes in vederea mentinerii ori sporiri acestuia. Drept urmare l-au transformat cu usurinta curveasca din forma productiva de plus valoare direct in bunuri de consum de lux, fara a se lua in considerare faptul ca, pe termen scurt se reduc drastic locurile de munca creatoare de valoare adaugata si are ca efect cresterea in mod nejustificat, a somajului si datorita sistemului clientelar, a aparatului bugetar de stat. Pe termen lung gafele monstruoase comise, vor genera regres economico-social la nivel national si influienta negativ soarta “miliardarilor de carton” sau “capitalistilor fraudisti.”
Spre deosebire de lumea civilizata mecanismul de tip arhaic dar si anarhic preferat de privilegiatii societatii postcomuniste pentru acumularea rapida de capital a pus Romania in ipostaze paradoxale spre uimirea occidentalilor, deoarece ca stat detine ponderea cea mai mare din U.E la, numarul de autoturisme de lux aflate in circulatie pe cele mai impropii drumuri din Europa precum si la numarul de yahturi si vile (case) luxoase raportate la gradul mare de saracie existent. Atrocitatile privind sabotarea fara precedent a economiei nationale, au avut loc si se produc continuu in Romania cu ajutorul si in interesul asa zisei clici politice autohtone in colaborare cu mafia transpartinica (interna si externa) si cu “oameni de afaceri straini” din care majoritatea sunt fugari urmariti de autoritatile tarilor unde acestia au comis tot soiul de nelegiuiri.
“Modelul de capitalism” autohton, croit de clasa politica impostoare, s-a dovedit a fi pentru cei care muncesc si traiesc in Romania, o utopie la fel ca si comunismul, deoarece in numele emaniciparii capiatlului productiv (fabrici si uzine) ce a apartinut unui mod de productie comunist(socialist) a fost instrainat, prin metode necunoscute pincipiilor sau relatiilor de tip “capitalism clasic”. Unele unitati de stat chiar daca au fost rentabile si costituiau obiective strategice pentru siguranta nationala (fabricile de ciment, industria petroliera, energetica, telefoanele, etc) au fost instrainate la valori mult subevaluate in favoarea unor spagi uriase primite de catre guvernantii si politicienii decidenti ce au avut toate culorile politice si apartin atat stangii cat si dreptei. Toti au aplicat aceeasi modalitate haiducesca de praduire a economiei nationale.
Relatiile de productie sau de munca specifice noului mod de productie postcomunist sunt reprezentate doar de sistemul sofisticat al traficului de influienta, santajului si amenitarii.
. Majoritatea unitatilor economice instrainate au fost valorificate la fier vechi, iar terenurile vandute la preturi speculative. In aceste conditii capitalul industrial productiv, din tara a fost mult redus, iar cel autohton a ajuns sa fie aproape de zero ceea ce afecteaza grav atat realizarea echilibrui economic intern cat si perspectiva dezvoltarii pe baza unor strategii sau politici publice decise de interesul general al romanilor. Forma explicita a capitalismului aplicat, in Romania postdecembrista, numai de catre politicieni si cu sprijinul acestora este una conjucturala numita “capitalism salbatic”, care s-a dezvoltat in mai multe faze. Prima faza s-a consumat prin capusarea unitatilor de stat pana la falimentare. A doua, aflata in curs, de derulare se refera la capusarea bugetului de stat (prin borduriade, infiintari de spatii verzi si parcuri fara utilitate publica, vopsiri de trotuare, montari excesive de indicatoare de circulatie, plata exagerata a societatilor de paza pentru activitati inutile, delapidarea fondurilor statului prin decizii politice, etc) toate acestea vor conduce la FALIMENTAREA ROMANIEI.