Pierderile generate de taxa pe activele bancare, așa cum a fost aceasta definită în OUG 114, ar fi recuperate de instituțiile de credit de la nivel local în 16 ani dacă noul impozit ar rămâne în vigoare trei ani, respectiv în 37 de ani dacă ar fi perceput pe o perioadă de cinci ani, reiese din ”Studiul privind creşterea intermedierii financiare în România”, realizat de PwC.
„Dacă taxa (pe activele băncilor, n.r.) se menţine pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza în cinci ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de trei ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de cinci ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani”, se arată în analiza publicată vineri.
Aceste estimări au luat în calcul faptul că taxa pe activele bancare s-ar fi de 1,2% în acest an, având în vedere media ratelor ROBOR la 3 luni şi 6 luni pe ultimul trimestru din 2018.
”Dacă luăm în considerare activele financiare ale sistemului bancar la sfârşitul anului 2018 (estimate la aproximativ 438 de miliarde de lei, conform datelor BNR), suma pe care ar trebui să o plătească băncile s-ar ridica la aproximativ 5,3 miliarde de lei”, mai arată studiul citat. Media profitului net în sistemul bancar, în ultimii patru ani a fost de aproximativ 5,5 miliarde de lei, iar media activelor financiare a fost de 334 de miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor și băncile negociază în prezent eventuale schimbări ale modului de calcul a noii taxe, Banca Națională a României insistând ca aceasta să nu fie ancorată de ROBOR.
Din declarațiile făcute de oficialii guvernamentali până acum reiese că din calculul taxei ar putea fi eliminate o serie de active, precum titlurile de stat. De asemenea, dintr-o scrisoare transmisă de ministrul Eugen Teodorovici agenției de rating S&P reiese că executivul ia în calcul modificarea acestui impozit așa încât băncile să plătească mai puțin dacă își micșorează marjele, respectiv diferența dintre dobânzile percepute la credite și dobânzile acordate la depozite.
Sergiu Oprescu, președintele consiliului director al Asociației Române a Băncilor (ARB), a declarat vineri că intenționează să solicite Ministerului Finanțelor o nouă întâlnire pe această temă, precizând că introducerea taxei este ”pe contrasens cu logica intermedierii financiare”, aflată la cel mai redus nivel din UE.
”Ca să putem da credite, presupunând că avem şi cerere, avem nevoie de două resurse: lichiditate şi capital. Marea majoritate a profitabilităţii trebuie să se ducă în capital ca să creştem intermedierea financiară. Dacă vii şi taxezi, este pe contrasens cu logica creşterii intermedierii financiare, înseamnă a te afla pe contrasens cu logica creşterii bunăstării dintr-o ţară. Este matematică”, a declarat Oprescu.
