Un studiu confirmă că Groenlanda nu a fost acoperită de gheață în trecutul nu foarte îndepărtat, când nivelurile de CO2 din atmosferă erau mult mai scăzute decât în prezent, informează agenția AFP, citată de Agerpres.
AFP notează că implicaţiile pentru omenire sunt de mare anvergură, deoarece această cercetare stârneşte temeri cu privire la un risc mai mare de creştere a nivelului mării decât se prevăzuse anterior.
Resturi de plante şi de insecte într-un eşantion de gheaţă prelevat de la o adâncime de trei kilometri
„Ştim de acum că întreaga calotă glaciară este vulnerabilă în faţa riscului de topire”, a declarat Paul Bierman, profesor la Universitatea Vermont şi principal autor al studiului.
Deși un milion de ani ar putea părea o perioadă îndelungată de timp, ea reprezintă doar o clipită din vârsta totală a Pământului, estimată de cercetători la 4,54 miliarde de ani.
Cercetătorii din echipa sa au descoperit resturi de plante şi de insecte într-un eşantion de gheaţă prelevat de la o adâncime de trei kilometri, în centrul insulei acoperite de gheţuri.
Eşantionul de gheaţă, denumit GISP2, a fost prelevat în 1993. El a fost deja studiat, însă nimeni nu s-a gândit până acum să caute fosile în centrul său, deoarece ideea că Groenlanda ar fi fost lipsită de gheaţă în trecutul geologic recent părea foarte puţin probabilă.
„Am văzut literalmente acele fosile în prima oră sau chiar în prima jumătate de oră de lucru”, a povestit Paul Bierman.
Descoperire surprinzătoare făcută într-un eșantion de gheață
Spre uimirea lor, cercetătorii au descoperit, într-un strat gros de aproximativ opt centimetri, lemn de salcie, ciuperci, o sămânţă de mac şi chiar ochiul unei insecte. Studiul, publicat în revista PNAS, sugerează că un întreg ecosistem a existat în acest loc şi în această perioadă.
Dacă gheaţa din centrul insulei s-a topit, atunci este aproape sigur că ea a lipsit de pe majoritatea acestui teritoriu vast, afirmă Paul Bierman. Ceea ce nu este de bun augur, având în vedere încălzirea globală actuală.
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră actuale nu vor fi reduse considerabil, calota glaciară a Groenlandei s-ar putea topi aproape în întregime în secolele sau mileniile următoare, ceea ce ar duce la o creştere a nivelului mării cu aproximativ şapte metri şi ar face să dispară oraşe costiere din lumea întreagă.
„Sute de milioane de persoane din lume îşi vor pierde locul în care trăiesc”, a avertizat acelaşi cercetător.
În 2016, cercetătorii au studiat acelaşi eşantion din 1993, folosind o tehnică de datare şi au stabilit că acesta nu putea fi mai vechi de 1,1 milioane de ani.
Potrivit estimărilor lor, dacă gheaţa s-a topit în acel loc (şi a permis apariţia florei şi a faunei – n.red.), atunci 90% din Groenlanda ar fi trebuit să fie lipsită de gheaţă.
Aceste concluzii au fost întâmpinate cu scepticism la acea vreme, deoarece, conform teoriei larg acceptate până atunci, Groenlanda a fost o fortăreaţă de gheaţă timp de mai multe milioane de ani.
***
Urmărește-ne pe Google News
