miercuri

27 martie, 2024

17 august, 2019

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este bogată în resurse naturale prețioase și are un rol geopolitic strategic – amintește CNN.

Astfel că răspunsul prompt al Danemarcei este bine justificat: „Suntem deschiși pentru afaceri dar nu suntem de vânzare”.

Groenlanda este teritoriul danez autonom, este acoperită cu gheață în proporție de 80% și este locuită de mai puțin de 60 000 de oameni. Guvernul local a amintit în replica sa pe twitter că nu este doar noua frontieră a turismului de aventură, ci este și bogată în resurse minerale și nu numai în apă pură, pește.


Unii analiști spun chiar că ar fi extrem de bogată în resurse naturale, inclusiv în zăcăminte de fier, zinc, diamante, aur, metale rare, uraniu și petrol. Zăcămintele sunt acoperite de gheață, dar, din cauza încălzirii globale, stratul de gheață se topește rapid.

Metalele rare sunt printre cele mai importante.

NASA a observat în această vară două dintre cele mai mari dezghețuri din istorie în Groenlanda – și această eroziune a stratului de gheață va face mineritul posibil pe insula daneză.

Miza strategică pare mai  importantă

Avantajele strategice par mult mai importante pentru Administrația Donald Trump decât oferta de minerale, la care s-ar ajunge foarte greu, sau cea energetică, care cere investiții mari, pentru care investitorii vor profit.


SUA s-au instalat deja pe insulă, au baza aeriană Thule, au o stație radar care face parte din sistemul de alertă preliminară anti-rachetă al SUA. Baza este de asemenea folosită și de Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA.

Lui Donald Trump nu i-ar displace deloc să rămână în istorie ca președintele care a cumpărat Groenlanda. Au încercat și alții înaintea lui, după cum dezvăluie istoricul danez Tage Kaarsted, citat de CNN.

Istoria achizițiilor americane la preț de chilipir

Secretarul de stat James Byrnes din administrația lui Harry Truman, a discutat subiectul în 1946 cu ministrul danez de externe într-o întâlnire care a avut loc la sediul ONU din New York. Nu s-a ajuns la nicio înțelegere.

Cu aproape 100 de ani înainte, secretarul de stat William Seward a avut aceeași tentativă, imediat după ce SUA au cumpărat Alaska.

SUA au reputația istorică de a fi plătit prețuri care par acum derizorii: Franței 15 milioane de dolari pentru Louisiana (1803), Spaniei 20 de milioane pentru insulele Filipine (1898), 7,2 milioane de dolari pentru Alaska de la Rusia (1867) și chiar Danemarcei 25 de milioane pentru Insulele Virgine (1917).

„SUA au cumpărat Alaska pe nimic – 125 milioane de dolari în banii de azi. Groenlanda va fi mult mai scumpă într-o vreme cu mari nevoi bugetare”, a declarat Iwan Morgan, un expert al University College of London’s Institute of the Americas, pentru CNN Business.

În 1946, SUA au oferit 100 de milioane în aur Danemarcei pentru Groenlanda, ceea ce ar însemna acum 1,3 miliarde, prin actualizare cu inflația.

Groenlanda (Kalaallit Nunaat în limba inuită, locală – „Țara oamenilor”, Grønland în daneză – „Pământ verde”) este mult mai valoroasă de atât, iar danezii din cât și danezii-inuiți știu de ce.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: