Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, a declarat că statele est-europene, precum România, Bulgaria, dar și Serbia, au nevoie de un ”inel de apărare” împotriva consecințelor unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro.
Potrivit postului american CNBC, citat de Agerpres, există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.
“Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. “Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a spus economistul suedez de la BERD.
Economistul-șef al berd nu a dar prea multe explicații despre ce ar trebui să conțină ”inelul de apărare”, însă, la solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare pentru România în cazul în care Grecia ar reveni la drahme.
Stolojan: Trei elemente de care trebuie ținut cont
Europarlamentarul Theodor Stolojan, vicepreședinte al Comisiei de afaceri economice și monetare a PE, consideră că în primul rând autoritățile române – în speță Banca Națională – trebuie să se asigure că băncile-mamă din Grecia nu încep să ceară de la băncile-fiice din România cu capital grecesc împrumuturile acordate de la centru.
1. ”Trebuie ținut seama că băncile cu capital grecesc din România, băncile fiice – care sunt societăți comerciale românești –trebuie constituită un fel de garanție, un fel de angajament că aceste bănci nu vor fi forțate să lichideze împrumuturi ca să restituie liniile de finanțare la care au apelat de la băncile-mamă”, a spus Stolojan.
El a arătat că în structura investițiilor străine directe din România, peste jumătate sunt credite intracompanii, adică băncile-mamă din străinătate au acordat credite băncilor-fiice din România, iar mai departe băncile-fiice au acordat credite sau au făcut investiții în alte active.
”Indiscutabil că băncile-mamă vor pune o presiune pe băncile-fiice să mai dea din bani înapoi și atunci băncile fiice nu mai pot acorda credite decât din depozitele pe care populația României și firmele le fac în țară, pentru că nu mai au posibilitatea de a se împrumuta de nicăieri”, a explicat europarlamentarul.
În acest context, băncile-fiice din România sunt nevoite să urmărească valorificarea activelor și în felul ăsta să poată restitui din creditele de la băncile-mamă.
”Acest gen de asigurare ne trebuie – că nu se va pune o presiune mai mare decât este normală, pentru că există o normalitate în a restitui liniile de creditare. Sigur, pentru noi efectul negativ este că posibilitatea de acordare a creditelor de către aceste bănci va fi limitată la capitalul propriu plus ce atrag din România – depuneri de economii, firme – asta este o problemă”, explică economistul.
2. O a doua componentă a ”inelului de apărare” trebuie să vizeze problema presiunii pe care ar exercita-o bănci non-grecești sin zona euro, cum are fi cele din Franța sau Germania, care au creditat Grecia.
”A doua problemă este presiunea care poate veni din partea unor bănci care poate au și ele filiale în România, sau poate nu au dar au acordat linii de credite României, sunt băncile care au creditat foarte mult Grecia – bănci germane, franceze”, a menționat Theodor Stolojan.
3. A treia direcție în constituirea protecției trebuie să vizeze relațiile dintre importatorii și exportatorii români și greci.
”Dacă s-ar pune problema ieșirii Greciei din zona euro, contractele ar rămâne mai departe încheiate în euro. Dacă noi am exporta în Grecia, ar fi mai complicat pentru importatorii greci să facă rost de euro să ne plătească, pentru că ei vor avea deja încasări în drahme despre care toată lumea spune că se vor deprecia foarte mult. Asta e porblemă de contracte comerciale”, a atenționat eurodeputatul-economist.
În schimb. pntru exportatorii greci care au exportat în România nu s-ar crea probleme, pentru că oricum România plătește în euro, a mai spus Stolojan.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns