Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Stolojan: Cele trei componente ale ”inelului de apărare” a României de criza grecească

de Mihai Pavelescu 21.5.2012

Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, a declarat că statele est-europene, precum România, Bulgaria, dar și Serbia, au nevoie de un ”inel de apărare” împotriva consecințelor unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro.

Potrivit postului american CNBC, citat de Agerpres, există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.

“Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. “Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a spus economistul suedez de la BERD.

Economistul-șef al berd nu a dar prea multe explicații despre ce ar trebui să conțină ”inelul de apărare”, însă, la solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare pentru România în cazul în care Grecia ar reveni la drahme.

Stolojan: Trei elemente de care trebuie ținut cont

Europarlamentarul Theodor Stolojan, vicepreședinte al Comisiei de afaceri economice și monetare a PE, consideră că în primul rând autoritățile române – în speță Banca Națională – trebuie să se asigure că băncile-mamă din Grecia nu încep să ceară de la băncile-fiice din România cu capital grecesc împrumuturile acordate de la centru.

1. ”Trebuie ținut seama că băncile cu capital grecesc din România, băncile fiice – care sunt societăți comerciale românești –trebuie constituită un fel de garanție, un fel de angajament că aceste bănci nu vor fi forțate să lichideze împrumuturi ca să restituie liniile de finanțare la care au apelat de la băncile-mamă”, a spus Stolojan.

El a arătat că în structura investițiilor străine directe din România, peste jumătate sunt credite intracompanii, adică băncile-mamă din străinătate au acordat credite băncilor-fiice din România, iar mai departe băncile-fiice au acordat credite sau au făcut investiții în alte active.

”Indiscutabil că băncile-mamă vor pune o presiune pe băncile-fiice să mai dea din bani înapoi și atunci băncile fiice nu mai pot acorda credite decât din depozitele pe care populația României și firmele le fac în țară, pentru că nu mai au posibilitatea de a se împrumuta de nicăieri”, a explicat europarlamentarul.

În acest context, băncile-fiice din România sunt nevoite să urmărească valorificarea activelor și în felul ăsta să poată restitui din creditele de la băncile-mamă.

”Acest gen de asigurare ne trebuie – că nu se va pune o presiune mai mare decât este normală, pentru că există o normalitate în a restitui liniile de creditare. Sigur, pentru noi efectul negativ este că posibilitatea de acordare a creditelor de către aceste bănci va fi limitată la capitalul propriu plus ce atrag din România – depuneri de economii, firme – asta este o problemă”, explică economistul.

2. O a doua componentă a ”inelului de apărare” trebuie să vizeze problema presiunii pe care ar exercita-o bănci non-grecești sin zona euro, cum are fi cele din Franța sau Germania, care au creditat Grecia.

”A doua problemă este presiunea care poate veni din partea unor bănci care poate au și ele filiale în România, sau poate nu au dar au acordat linii de credite României, sunt băncile care au creditat foarte mult Grecia – bănci germane, franceze”, a menționat Theodor Stolojan.

3. A treia direcție în constituirea protecției trebuie să vizeze relațiile dintre importatorii și exportatorii români și greci.

”Dacă s-ar pune problema ieșirii Greciei din zona euro, contractele ar rămâne mai departe încheiate în euro. Dacă noi am exporta în Grecia, ar fi mai complicat pentru importatorii greci să facă rost de euro să ne plătească, pentru că ei vor avea deja încasări în drahme despre care toată lumea spune că se vor deprecia foarte mult. Asta e porblemă de contracte comerciale”, a atenționat eurodeputatul-economist.

În schimb. pntru exportatorii greci care au exportat în România nu s-ar crea probleme, pentru că oricum România plătește în euro, a mai spus Stolojan.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2012

Un raspuns

  1. Stolojan și componentele ”inelului de apărare” a României de criza grecească | Ultima Ora
    21.5.2012, 7:50 am

    […] solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult