fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Chestiunea

Cum poate folosi România disponibilitatea maximă a Comisiei Europene de-a sprijini statele membre

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație. Germania aprobă luni un plan de… Mai mult

22.03.2020

La obiect

România a intrat în criza Covid-19 de pe poziția de lider al creșterii costului muncii

România a continuat să se mențină în trimestrul IV 2019 pe prima poziție în clasamentul UE la creșterea costului orar al muncii, potrivit datelor publicate… Mai mult

22.03.2020

Stolojan: Cele trei componente ale ”inelului de apărare” a României de criza grecească

de Mihai Pavelescu 21.5.2012

Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, a declarat că statele est-europene, precum România, Bulgaria, dar și Serbia, au nevoie de un ”inel de apărare” împotriva consecințelor unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro.

Potrivit postului american CNBC, citat de Agerpres, există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.

“Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. “Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a spus economistul suedez de la BERD.

Economistul-șef al berd nu a dar prea multe explicații despre ce ar trebui să conțină ”inelul de apărare”, însă, la solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare pentru România în cazul în care Grecia ar reveni la drahme.

Stolojan: Trei elemente de care trebuie ținut cont

Europarlamentarul Theodor Stolojan, vicepreședinte al Comisiei de afaceri economice și monetare a PE, consideră că în primul rând autoritățile române – în speță Banca Națională – trebuie să se asigure că băncile-mamă din Grecia nu încep să ceară de la băncile-fiice din România cu capital grecesc împrumuturile acordate de la centru.

1. ”Trebuie ținut seama că băncile cu capital grecesc din România, băncile fiice – care sunt societăți comerciale românești –trebuie constituită un fel de garanție, un fel de angajament că aceste bănci nu vor fi forțate să lichideze împrumuturi ca să restituie liniile de finanțare la care au apelat de la băncile-mamă”, a spus Stolojan.

El a arătat că în structura investițiilor străine directe din România, peste jumătate sunt credite intracompanii, adică băncile-mamă din străinătate au acordat credite băncilor-fiice din România, iar mai departe băncile-fiice au acordat credite sau au făcut investiții în alte active.

”Indiscutabil că băncile-mamă vor pune o presiune pe băncile-fiice să mai dea din bani înapoi și atunci băncile fiice nu mai pot acorda credite decât din depozitele pe care populația României și firmele le fac în țară, pentru că nu mai au posibilitatea de a se împrumuta de nicăieri”, a explicat europarlamentarul.

În acest context, băncile-fiice din România sunt nevoite să urmărească valorificarea activelor și în felul ăsta să poată restitui din creditele de la băncile-mamă.

”Acest gen de asigurare ne trebuie – că nu se va pune o presiune mai mare decât este normală, pentru că există o normalitate în a restitui liniile de creditare. Sigur, pentru noi efectul negativ este că posibilitatea de acordare a creditelor de către aceste bănci va fi limitată la capitalul propriu plus ce atrag din România – depuneri de economii, firme – asta este o problemă”, explică economistul.

2. O a doua componentă a ”inelului de apărare” trebuie să vizeze problema presiunii pe care ar exercita-o bănci non-grecești sin zona euro, cum are fi cele din Franța sau Germania, care au creditat Grecia.

”A doua problemă este presiunea care poate veni din partea unor bănci care poate au și ele filiale în România, sau poate nu au dar au acordat linii de credite României, sunt băncile care au creditat foarte mult Grecia – bănci germane, franceze”, a menționat Theodor Stolojan.

3. A treia direcție în constituirea protecției trebuie să vizeze relațiile dintre importatorii și exportatorii români și greci.

”Dacă s-ar pune problema ieșirii Greciei din zona euro, contractele ar rămâne mai departe încheiate în euro. Dacă noi am exporta în Grecia, ar fi mai complicat pentru importatorii greci să facă rost de euro să ne plătească, pentru că ei vor avea deja încasări în drahme despre care toată lumea spune că se vor deprecia foarte mult. Asta e porblemă de contracte comerciale”, a atenționat eurodeputatul-economist.

În schimb. pntru exportatorii greci care au exportat în România nu s-ar crea probleme, pentru că oricum România plătește în euro, a mai spus Stolojan.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2012

Un raspuns

  1. Stolojan și componentele ”inelului de apărare” a României de criza grecească | Ultima Ora
    21.5.2012, 7:50 am

    […] solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Șomaj tehnic: De azi, angajatorii pot cere banii de indemnizații pentru martie. Procedura e operațională

AVOCATNET

Indemnizațiile de șomaj tehnic pentru jumătate din luna martie 2020 vor fi plătite de angajatorii afectați de epidemia de coronavirus cu banii ce pot fi… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA Live: Soluții pentru mutarea activității companiilor în online, martie 2020

Redacţia

București, 26 martie 2020 2019 Organizator: CursDeGuvernare.ro.  Speakeri: Elisabeta Moraru (AmCham; Google), Răzvan Enache (Google), Florin Filote (eMAG), Ștefan Apăteanu (Edu Apps), Bogdan Botezatu (Bitdefender).… Mai mult

Stiri

ONU, Organizația Mondială a Comerțului și OMS: Risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială

Iulian Soare

Există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială, din cauza efectelor măsurilor luate împotriva pandemiei cu Covid-19, au avertizat miercuri președinții Organizației pentru alimentație… Mai mult