7 februarie, 2024

Ministrul economiei, Ștefan-Radu Oprea, consideră că industria de apărare românească are un mare potențial de creștere. Mai mult, spune ministrul, ”este o obligație și o necesitate de a dezvolta industria de apărare din România”.

”Avem foarte multe proiecte pe care le discutăm cu parteneri pentru transfer de tehnologie, pentru cooperare industrială. Sper să vedem în scurt timp rezultate ale acestor discuții, chiar începând cu următoarele luni”, a precizat ministrul Oprea în cadrul conferinței CDG ”România producătoare în noua paradigmă economică”, oraganizată marți la Palatul Parlamentului..

Oficialul român a afirmat că își dorește ca investițiile care se fac în România să fie, cel puțin, pe o perioadă medie de timp, ”ceea ce înseamnă că transformăm economia românească dintr-o economie care era cunoscută înainte pentru un nivel al salarizării mic într-o economie competitivă, care are nevoie de automatizare”.

Principalele declarații ale ministrului Ștefan-Radu Oprea:

Ce cred că se va întâmpla cu economia României…. O economie verde, o economie produsă din surse verzi care crează oportunități. Alături de faptul că, așa a fost istoria industrială a României- suntem o țară care a exploatat petrol și gaze. Prima rafinărie din lume, 1857, a fost înființată lângă Ploiești. Asta înseamnă că avem foarte multe sonde și capacitatea de stocare a carbonului.
Aceste două lucruri împreună, energie verde și capacitate de stocare carbon, dau o șansă unică României în tot peisajul european de a atrage investiții străine. Este un lucru pe care l-am spus la Berlin, este un lucru pe care l-am spus companiilor americane, franceze.
Să știți că această idee are consistență și sunt companii care își manifestă interesul de a fi în România, mai ales cele care unde acționarii îi verifică ca al treilea, al patrulea furnizor, dacă, întradevăr, comportamentul lor este unul verde în ceea ce privește energia.
Avem o șansă foarte mare, iar din această perspectivă eu nu sunt atât de pesimist în ceea ce privește viitorul economiei românești, cu atât mai mult cu cât, spre exemplu, The economist spunea că România va avea cea mai mare creștere economică din Europa în următorii ani.
Dacă ne uităm pe cifre statistice vom vedea că lucrurile nu stau atât de rău cum avem obiceiul de a vorbi despre economia românească. Faptul că am ajuns la un record de ocupare a forței de muncă spune despre această capacitate de absorbție, despre dinamica, despre fervescența din economie.
Sigur, suntem într-o conjunctură geopolitică într-o Europă unde activitatea industrială scade, ne uităm la Germania, și ne uităm cu oarecare îngrijorare, dar România are previziune de creștere pe mai mulți piloni posibili.
Unul l-am menționat- suntem în plin proces de transformare a surselor de energie, iar energia verde va fi unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării româneșri. Mai mult, punctual pe acest subiect suntem în discuții cu companii care vor să investească în România pentru a vedea dacă în noile proiecte mari energetice România poate să fie implicată în partea de transfer tehnologic, de cooperare industrială, astfel încât să producem în România, de exemplu, componente ale noilor reactoare mici modulare sau alte componente din energie.
Mai mult, s-a vorbit și despre comerț. Comerțul este obligatoriu pentru că altfel nu poate să se dezvolte economia, este o măsură importantă. Da, ne uităm cu îngrijorare la deficitul balanței comerciale- el a scăzut anul trecut, simțitor, dar pentru a putea să avem un rating mai bun de țară trebuie să ne uităm la cifrele macroeconomice, în echilibre, în deficitele gemene… Da, avem nevoie să importăm mai puțin și să producem mai mult în țară.
Punctual, avem scheme de ajutor de stat care vin să răspundă acestor nevoi, care vin tot din analiza cifrelor de la Eurostat, sau de la INS. Spre exemplu, Ministerul Agriculturii a venit cu schema de ajurtor de stat Investalim, noi, la Ministerul Economiei, cu Constructplus- sunt doar 2 dintre scemele care vor fi active în scurt timp. Urmează indusria prelucrătoare.
De ce aceste două industrii- alimentară și construcții? Pentru că investim foarte mult. Pentru că avem fonduri europene pentru programe de infrastructură, pentru că avem un deficit mare al balanței comerciale și pentru că investim în proiectele de construcții din România folosind până la 80% produse de import.
Este evident că trebuie să producem mai mult în România. Odată pentru a aduce valoare adăugată, apoi pentru a avea lanțurile de aprovizionare mai scurte, constructorii să aibă la timp, și de calitate, produsele de care au nevoie și, nu în ultimul rând, pentru că aceste două industrii se pot localiza în zone mai puțin dezvoltate ale României. Nu sunt foarte multe industrii care pot fi localizate în astfel de zone.
Da, dl. Bende avea dreptate, ne dorim ca investițiile care se fac în România să fie, cel puțin, pe o perioadă medie de timp, ceea ce înseamnă că transformăm economia românească dintr-o economie care era cunoscută înainte pentru un nivel al salarizării mic într-o economie competitivă, care are nevoie de automatizare. Atunci, în niciunul dintre aceste programe criteriul locurilor de muncă nu mai este unul determinant. Dorim să atragem investiții care să vină cu procese tehnologice competitive, eficiente energetic. Deci, am renunțat la acest criteriu.
Avem în același timp partea de antreprenoriat care s-a dezvoltat foarte mult în ultima vreme. Am făcut analiza indicatorilor de performanță, de exemplu, pe StartUp Nation, o rentabilitate pe prima ediție de 155%, a doua cu 126%. Peste 91% dintre companii după 5 ani de existență sunt active în piață. De aceea suntem în discuții cu MIPE pentru a notifica Comisia și a porni a patra ediție cu fonduri europene. Sigur, ne dorim să folosim și să absorbim cât mai bine fondurile europene.
La întrebarea punctuală- ce putem să facem pentru retehnologizare- suntem în discuții. O dată avem un program pe economie circulară care sprijină aceste procese tehnologice eficiente energetic și prietenoase cu mediul. Dar, da, simt nevoia de a veni cu scheme de sprijin al companiilor românești pentru a putea fi eficienți energetic și în perspectiva proceselor tehnologice.
Avem programe pentru eficiență energetică pentru a dezvolta parcuri de energie eoliană și solară, avem proiecte europene care sprijină eficiența energetică a clădirilor dar cred că trebuie să venim și cu proiecte care să sprijine eficiența tehnologică pentru a fi mult mai competitivi.
Da, avem nevoie să trecem și într-o etapă nouă, de internaționalizare a companiilor românești. Companiile, managementul, antreprenorii sunt în acea zonă de maturitate în care pot ataca cu succes piețe noi. Este unul dintre eforturile pe care le facem- încercăm să deschidem piețe noi, în special în această perioadă. Pentru industria agroalimentară am reușit să deschidem piața grâului din Vietnam, deschidem piețe noi în zona Golfului, sunt convins că vom obține erzultate vizibile în scurt timp.

Întrebări:

Credeți că e ușor pentru mediul de afaceri să gândească pe termen lung cu 544 de modificări fiscale în ultimii șapte ani, cu jumătate din Codul fiscal modificat în această perioadă?

Da, au fost fost foarte multe modificări fiscale. Asta a fost una dintre principalele constatări ale Comisiei, ale altor instituții, ne-au spus că avem prea multe excepții de la Codul fiscal. Modificările de care vorbeați au fost excepții care, dacă ar fi să ne uităm la modul în care funcționează piața din România, aduc anumite modificări ale pieței. Ar trebui să fie șanse egale pentru companii. PNRR prevede o reformă fiscală care nu va avea efect în acest an. Anul acesta nu vor crește taxe și impozite, după cum susține coaliția de guvernare. Din această perspectivă există predictibilitate pentru mediul de afaceri. Dezbaterea, dialog, sunt singurele soluții pentru o reformă fscală care să fie acceptată de societate, de cetățeni. Subiectul va fi probabil unul important. Avem nevoie de predictibilitate, știu cum e.

Avem 3,1 mil români care lucrează peste granițe. Dacă s-ar fi întors în țară, cât ar fi fost șomajul real?

Nu cred că e corect să gândim din perspectiva scenariilor contrafactuale. Suntem într-o realitate a economiei care absoarbe forță de muncă. Avem deficit estimat de până 400.000 lucrători, după cum arată ultimul studiu AmCham. Din perspectiva asta există oportunitate pentru România de a reuși să reținem forța de muncă calificată și să întoarcem acasă forță de muncă din diaspora. Atâta timp cât cifrele prognozate pentru creștere economică în statele membre sunt până în 1% iar în România de 3%, deci o zonă dinamică, cred că va fi o oportunitate pentru forța de muncă calificată care astăzi lucrează în diaspora. Pot veni inclusiv pe StartUp Nation, pot deveni antreprenori.

Formarea profesională, avem nevoie de oameni cu formare profesională corectă. Aveți în vedere și astfel de proiecte?

Învățământul dual este o soluție, sunt programe și finanțări importante- 1 miliard de euro. Ministerul Educației are acest program prin PNRR- 16 centre regionale, cred.

Care sunt sectoarele industriale cu potențial de creștere prin inovare și care vor fi susținute?

Avem o industrie care este extrem de competitivă: IT. 200.000 de oameni care lucrează, producând 6-8% din PIB-ul României. Am fost la PatriotFest, un concurs de prototipuri. Am cunoscut români care lucrează în AI de peste 10 ani, care fac parte dintr-o comunitate de 5.000 de români care lucrează în AI. Putem fi, suntem extrem de competitivi în această zonă. Îmi doresc însă să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în România. Aici ar fi adevărata plusvaloare. Nu e ușor, s-au scurs mulți ani în care colaborarea dintre industrie și cercetare nu a fost cea mai bună…

Este industria de apărare o soluție pentru România?

Cu certitudine da, este un mare potențial aici. Mai mult, este o obligație și o necesitate de a dezvolta industria de apărare din România. Avem foarte multe proiecte pe care le discutăm cu parteneri pentru transfer de tehnologie, pentru cooperare industrială. Sper să vedem în scurt timp rezultate ale acestor discuții, chiar începând cu următoarele luni.

Lumea se pregătește pentru o nouă revoluție- calculatoare cuantice și brainnet- există la minister și o abordare anticipativă?

Este o cooperare cu alte ministere implicate, cercetare. Discut cu colegii mei despre felul în care trebuie să venim cu politici publice care să absoarbă și noi tehnologii. Avem programe pentru microelectronică, sunt scheme prin PNRR care sunt în curs de licitație, atribuiri… Industria se modernizează, există mulți care lucrează în AI, UE este prima care a legiferat în acest domeniu. Răspunsul simplu este: Da. AI și noile tehnologii progresează mai repede decât ne imaginăm azi și trebuie să fim pregătiți pentru asta.