marți

20 februarie, 2024

11 februarie, 2024

Când vine vorba de imigrație, guvernele europene oscilează între măsurile de limitare a intrărilor ilegale și cele de facilitare a angajării migranților sosiți din statele terțe, scrie Le Monde, într-o analiză preluată de Rador.

În timp ce trecerile ilegale ale frontierelor externe ale Uniunii Europene (380.000 în 2023, + 17%) și cererile de azil (806.000 din ianuarie până în septembrie 2023, + 22%) sunt la cel mai mare nivel de după perioada 2015 -2016, statele UE au adoptat măsuri restrictive.

Pe de altă parte, sub presiunea venită din partea diferitelor sectoare de activitate, guvernele de toate culorile politice, inclusiv cele mai ostile imigrației, și-au modificat recent legislația pentru a compensa penuria de forță de muncă.


Unele au înființat chiar canale de imigrație „selectate”, semnând acorduri cu țări terțe care sunt foarte adesea diferite de cele din care provin majoritatea migranților care bat la ușa UE.

Europa, cu populația sa tot mai în vârstă, este lipsită de muncitori. Trei sferturi dintre IMM-urile de pe continent au declarat, la sfârșitul anului 2023, că își caută personal, fără succes. Și tendința se va intensifica. Potrivit lui Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, „în următorii șase ani, aproximativ 7 milioane de lucrători vor părăsi piața muncii”. Organizațiile patronale din multe țări cer soluții.

În fața acestor nevoi, imigrația legală la nivelul actual rămâne insuficientă. Potrivit lui Margaritis Schinas, vicepreședinta Comisiei pentru Promovarea Modului de Viață European, în 2023, din cele 3,5 milioane de persoane care au intrat legal în Europa, doar 1,2 milioane aveau viză de muncă.

„Pentru a împiedica mulți oameni să ia drumul mării și să-și riște viața venind în Europa, trebuie să le oferim o rută mult mai sigură prin dezvoltarea unor modalități de intrare legală, prin obținerea unei vize de muncă, de exemplu”, pledează Ylva Johansson.

Schimbare politică bruscă în Ungaria


În 2015, Viktor Orban acoperea Ungaria cu afișe în care promitea că nu va lăsa niciodată străinii „să preia locurile de muncă ale maghiarilor”. Nouă ani mai târziu, la începutul anului 2024, maghiarii au fost șocați să afle că o firmă coreeană de echipamente auto din nordul țării a decis să concedieze în jur de 40 de muncitori maghiari și să-i înlocuiască cu „muncitori străini”, în special din Vietnam.

„Este posibil să fie angajat un muncitor care nu este maghiar, dacă nu este disponibil niciun maghiar pentru a ocupa postul respectiv”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Gergely Gulyas, nevoit să reacționeze pe 18 ianuarie, promițând o anchetă.

Acest episod este, însă, o consecință a schimbării bruște a politicii guvernului naționalist al lui Orban, în 2022. După ani de opoziție acerbă față de orice formă de imigrație, el a deschis brusc porțile țării sale pentru zeci de mii de muncitori străini, conform nevoilor angajatorilor din această țară cu șomaj aproape de zero.

În doar câteva luni, ambasadorii Ungariei în Asia au fost transformați în agenți de recrutare pentru muncitorii străini, în timp ce guvernul a adoptat o lege care să faciliteze sosirea a ceea ce el numește „lucrători – oaspeți”.

(Citește și: „Lucrători invitați” – Ungaria, obligată să apeleze la imigranți din state terțe pentru a susține investițiile străine)

Potrivit premierului Orban, acești străini vor putea sta doar doi ani pe teritoriul maghiar și nu vor avea dreptul să-și aducă familiile cu ei. La sfârșitul anului 2023, erau deja aproape 100.000, conform statisticilor oficiale, dar Viktor Orban a menționat în martie 2023 posibilitatea de a merge până la „500.000”, o cifră considerabilă pentru o țară de 10 milioane de locuitori.

Filipine este una dintre țările-sursă preferate. Potrivit Ambasadei acestei țări, în doi ani, 15.000 de filipinezi au venit să lucreze în Ungaria, 90% dintre ei în industrie. Pe de altă parte, Ungaria a evitat până acum recrutarea în Africa.

Reformarea legislației în Germania

Germania și-a reformat pe scară largă legislația pentru a facilita imigrația forței de muncă. De când Olaf Scholz a venit la putere, în decembrie 2021, au fost adoptate mai multe texte pentru a facilita procedurile de regularizare a imigranților fără acte, a simplifica recunoașterea diplomelor străine, a scădea criteriile de eligibilitate pentru obținerea vizei de muncă. A fost instituit un sistem de puncte bazat pe mai multe criterii, astfel că este mai ușor să găsești un loc de muncă ca străin (după calificare, experiență profesională, competențe lingvistice etc.).

Pe 19 ianuarie, Bundestag-ul a adoptat și o lege care permite unui străin să devină german la doar cinci ani – în loc de opt ani – de la sosirea în țară și care nu mai obligă ne-europenii să renunțe la cetățenia originală.

În situația în care 13 milioane de lucrători vor ieși de pe piața muncii în următorii 15 ani prin pensionare (aproape o treime din forța de muncă actuală), iar economia germană a intrat tehnic în recesiune în 2023, Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă estimează că sunt necesare 400.000 de sosiri nete pe an. Potrivit Institutului de Cercetare privind Piața Muncii și Formarea Profesională, 1,7 milioane de posturi sunt în prezent neocupate.

În IT, sănătate, educație, metalurgie, mecanică și transport, lipsa de personal este deosebit de îngrijorătoare. În ultimele luni, mai mulți miniștri germani au călătorit în străinătate, în special în Brazilia, Canada, India și Ghana, pentru a încuraja sosirea lucrătorilor calificați.

(Citește și: Economia europeană – disperată după forță de muncă. O analiză de ansamblu și specificul României)

Grecia, acorduri cu Bangladesh și Egipt

În Grecia, politica de migrație, criticată de ONG-uri, este bazată pe respingerea aproape sistematică a migranților din Turcia. Dar prin votul Parlamentului din decembrie 2023 privind un amendament care permite regularizarea migranților fără acte care lucrează în Grecia, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a răspuns la o solicitare din partea organizației patronale SEV. Cei cu contract de muncă pot obține un permis de ședere pe trei ani, dar trebuie să părăsească imediat țara dacă își pierd locul de muncă.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Grecia are nevoie de aproximativ 180.000 de muncitori agricoli în fiecare an. Potrivit SEV, 63% dintre companii, în special din construcții și turism, au dificultăți în recrutare.

Pentru a aborda penuria de forță de muncă, în februarie 2022, Grecia și Bangladesh au semnat un acord de recrutare a 4.000 de muncitori agricoli pe an din Bangladesh. În octombrie 2022, același tip de acord a fost încheiat cu Egiptul, pentru 5.000 de lucrători care ar putea rămâne până la nouă luni în spațiul Schengen.

Polonia apelează la muncitorii asiatici

În plin boom economic ce durează de un deceniu, Polonia solicită din ce în ce mai mult lucrători din Asia pentru a face față unei penurii tot mai mari de forță de muncă, în special în construcții și agricultură. Imaginile unui sat-container care va găzdui aproximativ 6.000 de muncitori asiatici pe locul unei foste rafinării au șocat în vara anului 2023. Această practică la scară largă a muncii temporare, concepută pentru a fi pe termen scurt, tinde să se extindă, Varșovia neavând acorduri bilaterale cu state terțe.

În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului lucrătorilor din India, Pakistan, Nepal, Bangladesh, Filipine și Kazahstan. După cum subliniază Dominika Pszczolkowska, de la Centrul de Cercetare în Migrație de la Universitatea din Varșovia, „acesta este un fenomen nou și exponențial, dar relativ marginal, în comparație cu muncitorii din fostele țări din URSS. Migrația din aceste țări tinde să scadă, de unde și nevoia de a folosi forța de muncă din Asia”.

În 2022, Polonia a dat permise de muncă pentru 41.000 de indieni, 20.000 de nepalezi și 22.000 de filipinezi. Acum sunt 1,5 milioane de muncitori din Ucraina.

În Italia, autorizații pentru anumite sectoare

În Italia, președintele Consiliului de Miniștri, Giorgia Meloni, a făcut din lupta împotriva migrației ilegale unul dintre pilonii acțiunii sale. Dar nu este surdă la cerințele companiilor care au mare nevoie de forță de muncă, în special în agricultură și turism. Guvernul său a emis decretul „flux” în iulie 2023, care organizează intrarea pe teritoriul a 452.000 de persoane autorizate să lucreze în Italia, în anumite sectoare de cerere, în perioada 2023 – 2025.

Țările cu care Italia are acorduri privind controlul migrației sunt favorizate în timpul procedurii online. În 2023, a rezultat un record de 600.000 de cereri pentru 136.000 de posturi vacante. Promovarea imigrației legale este un subiect recurent al discursurilor doamnei Meloni și face parte din planul ei de dezvoltare pentru Africa.

Regatul Unit, dependent structural de migrație

De la intrarea în vigoare a sistemului de vize post-Brexit, migrația legală în Regatul Unit a atins un nivel istoric ridicat, peste 600.000 de intrări nete între iunie 2022 și iunie 2023, în mare parte studenți, angajați din sectorul sănătății și asistenței sociale. Aceste sosiri reflectă dependența structurală a Regatului Unit de migrație, deoarece 19% dintre angajații din NHS, sistemul public de sănătate, nu sunt cetățeni britanici.

Dar guvernul lui Rishi Sunak a înăsprit recent condițiile pentru acordarea vizelor: până pe 4 aprilie, va trebui să ai un venit anual de cel puțin 38.700 de lire sterline (45.200 de euro), față de 26.200 de lire până acum (30.600 de euro) pentru a obține un drept de şedere.

Nevoie de „persoane înalt calificate”, în Suedia și Danemarca

De la 1 noiembrie 2023, salariul minim necesar pentru obținerea unui permis de muncă în Suedia s-a dublat, ajungând la 80% din salariul mediu (26.560 de coroane, sau 2.350 de euro). Pentru coaliția guvernamentală, formată din dreapta și extrema dreaptă, obiectivul este „reducerea imigrației forței de muncă slab calificate”.

Potrivit guvernului, posturile vacante pot fi ocupate de „oameni care sunt deja în Suedia”, știind că șomajul este în jur de 8%. O măsură puternic contestată de angajatori, care scot în evidență dificultățile pe care le au companiile în recrutare: „Avem nevoie de oameni cu înaltă calificare, precum și de angajați mai puțin calificați. Dar rămânem în urma altor țări, considerând imigrarea forței de muncă ca o problemă”, reacționează Sven-Olov Daunfeldt, economist șef la Confederația Industriilor Suedeze.

În schimb, în fața deficitului uriaș de forță de muncă din Danemarca, salariul minim pentru muncitorii străini, instituit pentru a atrage doar cei mai calificați oameni, a fost redus la 375.000 de coroane pe an (50.300 de euro) în 2023.

Belgia curtează muncitori mexicani și indieni

În Belgia, unde 80% dintre patronii flamanzi declară că întâmpină probleme de recrutare, principala lor organizație, VOKA, pledează pentru acordarea permiselor de muncă și a permiselor de ședere temporare non-europenilor.

Aceasta vizează în special India și Mexic, de unde au fost angajați câteva mii de cetățeni. Se negociază acorduri cu autoritățile mexicane și se desfășoară misiuni în India. Politicienii, șefii și sindicatele din Valonia cer, la rândul lor, o regularizare masivă pentru a ajuta sectoarele de logistică, construcții, IT și sudură.

UE – „carte albastră” pentru lucrătorii calificați

La nivelul UE, Comisia a oferit statelor instrumente pentru a identifica nevoile, a facilita recunoașterea diplomelor cetățenilor non-europeni și a unifica regulile de intrare. UE a adoptat o „carte albastră” pentru a primi lucrătorii calificați care dețin cel puțin o diplomă de master și care au deja un contract de muncă într-una dintre țările Uniunii. În 2022 erau 82.000 de deținători de card albastru. UE plănuiește crearea unui pass card pentru persoanele mai puțin calificate.

În noiembrie 2023, Comisia a propus celor 27 de state membre crearea unei platforme de recrutare pe internet. Angajatorii de stat își vor putea afișa acolo ofertele de muncă, vor putea verifica calificările candidaților și vor putea accelera procedurile de recrutare. Pentru a asigura calificările lucrătorilor recrutați, UE și țările europene finanțează formarea profesională în țări partenere precum Maroc, Tunisia, Egipt, Pakistan și Bangladesh.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: