Statele membre critică pachetul ajustat al fluxurilor de venituri către bugetul UE, prezentat recent de Comisia Europeană, subliniind „debalansarea” și „natura agresivă” a unora dintre resursele propuse.
Comisia a propus o nouă resursă financiară, bazată pe profiturile companiilor și o creștere de la 25% la 30% a contribuției bazate pe Sistemul de comercializare a emisiilor (ETS), o propunere mai veche, făcută în decembrie 2021 și care încă nu este agreată de statele membre.
Miniștrii de finanțe ai statelor membre UE au discutat vineri despre nevoia de noi „resurse proprii” – fluxuri directe de venituri – pentru bugetul UE, după ce Comisia a prezentat în iunie propria viziune în domeniu.
Propunerea Comisiei a fost prezentată la pachet cu revizia Cadrului Financiar Multianual (CFM) – bugetul pe termen lung al UE – în încercarea de a aborda costurile în creștere ale împrumuturilor NextGenerationEU ce vor trebui rambursate în viitor.
„Progresul negocierilor este limitat”, a transmis vineri statelor membre comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn. El a mai spus: „Acum am propus ceva simplu, în care procedurile de colectare sunt cunoscute și datele sunt disponibile, iar în cazul în care există un acord putem implementa totul curând”, a spus comisarul Hahn.
Cu toate acestea, țările UE și-au exprimat scepticismul atât cu privire la noua resursă proprie propusă, cât și cu privire la ajustarea resursei bazate pe ETS, făcând pauză în viitoarele negocieri pe această temă.
Statele membre nu par dispuse să impartă profiturile companiilor cu bugetul UE
„Este nevoie de muncă suplimentară, avem nevoie de timp și informații pentru a înțelege corespunzător consecințele”, a declarat Euractiv ambasadorul danez la UE, Per Fabricius Andersen. Poziții similare au Austria și Luxemburg.
Noua contribuție care ar urma să afecteze companiile ar fi calculată pe baza profiturilor corporative înregistrate într-un stat membru, care ar fi taxate cu 0,5% din totalul brut. Este o resursă temporară, pe care Comisia a anunțat că o va înlocui cu viitorul cadru pentru impozitarea societăților.
Ideea Comisiei este aspru criticată în special de țări precum Irlanda. „Resursa proprie corporativă propusă […] nu face față testului, resursele proprii trebuie să asigure transparența și echitatea, inclusiv împărțirea echitabilă a sarcinilor”, a declarat ministrul irlandez de finanțe Michael McGrath.
Mai multe state membre au afirmat că această resursă proprie corporativă ar fi de fapt o contribuție națională suplimentară care ar crește considerabil sarcinile administrative pentru țările UE.
Critici și pe creșterea procentului contribuției bazate pe Sistemul de comercializare a emisiilor
Polonia și alte state membre, inclusiv Estonia, România, Ungaria și Slovenia, au criticat, de asemenea, ajustarea propusă de Comisie la resursa bazată pe ETS, subliniind „agresivitatea” acesteia și susținând că încasările ar trebui mai degrabă să ajungă în bugetele naționale.
„Nu sprijinim creșterea de la 25% la 30% din cauză că ne-ar reduce capacitatea de a face investiții verzi”, a spus ministrul de finanțe al Estoniei, Mart Võrklaev.
Între timp, Germania și Țările de Jos au criticat nevoia generală de noi resurse proprii și au sugerat redistribuirea resurselor existente, în loc să creeze altele noi.
Numai Grecia și Portugalia au salutat pachetul propus de Comisie.
Mai mult timp de analiză
Majoritatea statelor membre a cerut încetinirea procesului decizional, pentru a avea mai mult timp să analizeze propunerea Comisiei. În același timp, aceeași majoritate cere separarea discuțiilor privind resursele proprii atât de revizuirea CFM, cât și de sprijinul financiar pentru Ucraina, toate anunțate împreună de Comisie în iunie.
Este posibil ca țările UE să dea undă verde sprijinului financiar pentru Ucraina cât mai curând posibil, în timp ce negocierile pentru revizuirea CFM și resursele proprii vor dura mai mult.
***
