România a înregistrat deja primele întârzieri în reformarea sistemului public de pensii, așa cum a fost aceasta asumată în PNRR, conform Notei prezentate miercuri în ședința Guvernului.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) are în o alocare de 368,9 milioane euro din totalul de aproape 30 de miliarde de euro stabilite prin PNRR, în calitate de:
- gestionar al fondurilor europene pentru măsurile de infrastructură socială
- beneficiar responsabil de implementarea măsurilor de reformă și de investiții în domeniile pensiilor, salarizării, asistenței sociale și digitalizării (în parteneriat cu instituțiile din subordinea/sub autoritatea/coordonarea acestuia).
Stadiul jaloanelor și țintelor cu termene la nivelul trimestrului IV 2021 și anului 2022:
Reforma și modernizarea sistemului de pensii
- Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice – Q4 2021- jalonul este parțial îndeplinit, urmând a fi încheiat acordul de servicii de asistență tehnică rambursabilă între MSS și Banca Mondială).
- Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului prin care se instituie un comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijinul furnizorului de asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor la nivel de politici în sistemul de pensii (MMSS, MF, Consiliul Fiscal, CNPP) – Q4 2021 – jalon îndeplinit.
- Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – Q1 2022 – jalon în curs de îndeplinire.
- Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – jalon în curs de îndeplinire (a fost aprobat un memorandum în guvern care include un plan de măsuri pentru crearea unui cadru eficient de implementare a măsurilor de reformă).
Licitația pentru consultanță necesară reformei, anulată, asistența tehnică se negociază cu Banca
Întârzierile au fost determinate de eșecul licitației pentru asistența tehnică implicată de modificarea Legii pensiilor și Legii salarizării.
Consultanţa pe Legea pensiilor şi Legea salarizării, prevăzută în PNRR, trebuia contractată până la sfârşitul anului, însă licitațiile organizate au fost anulate, după ce consorțiile conduse de Ernst & Young, singurele care au concurat pentru obținerea celor două contracte, au solicitat unele modificări ale condițiilor.
Ministerul Muncii a anulat licitațiile și a demarat negocierile cu Banca Mondială.
„Până la 31 decembrie trebuia prins acest jalon, să se încheie acest acord cu Banca Mondială pentru consultanţă. El trebuie încheiat, pentru că altfel nu putem trage banii (din PNRR – n.red..). Este un jalon privind consultanţa pe Legea pensiilor. Până la sfârşitul anului trebuie să avem această consultanţă contractată. Este o negociere pe care Ministerul Muncii o face cu Banca Mondială. Nu am motive să cred că nu va fi gata la timp”, explica pe 18 decembrie ministrul Finanțelor.
Principalele obiective ale reformării sistemului public de pensii
În anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul își asumă reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070, și care va plafona aceste cheltuieli la 9,4% din PIB:
„Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor.„
Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.
Acest mecanism de monitorizare va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.
(Citiți și: ”Pensiile, o reformă pentru PNRR: O nouă formulă de calcul, digitalizarea dosarelor și recalcularea pensiilor”)
Date fiind aceste noi elemente, nu vor mai fi permise creșteri ad-hoc ale pensiilor, precizează atât PNRR, cât și Caietul de sarcini:
Noua legislație va introduce o nouă formulă de calcul pentru noile pensii și pensiile aflate în plată, aleasă în conformitate cu principiul contributivității și cu ținta privind cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB, ceea ce nu va permite creșteri ad-hoc.
