Guvernul României s-a achitat de sarcina atingerii celor 23 de jaloane și ținte aferente anului 2021 asumate prin PNRR în penultima zi a anului trecut, când în ședința de guvern din 30 decembrie a aprobat majoritarea covârșitoare a a acestora.
A fost partea cea mai ușoară a sarcinii: aceste prime obiective au fost simplu de atins pentru că a fost vorba în general de simple chestiuni de natură birocratică legate de PNRR, nu de decizii legate de reforme sau de derularea investițiilor.
Urmează partea cu adevărat grea: în lista celor 42 de obiective de atins până în iunie 2022 figurează primele legi cu importante mize economice sau care depind de voința politică comună a coaliției de guvernare.
E vorba de primele reforme ale legii achizițiilor publice, de reforma administrației și a Agenției Naționale a Bunurilor Indisponibilizate. Și, de exemplu, de semnarea contractelor pentru capacitățile de producție a hidrogenului, de licențierile 5G sau de contractul de realizare a cloud-ului guvernamental.
României i-au fost repartizate de Bruxelles aproximativ 29 miliarde euro pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, din care a primit deja avansul pentru componenta de granturi, 1,8 miliarde euro, iar în ianuarie urmează să intre în conturile BNR alte 1,9 miliarde euro, avansul pentru componenta de creditare.
Restul banilor vor fi eliberați în tranșe, în măsura în care:
- banii de avans sunt cheltuiți efectiv pe proiecte și
- auditul Comisiei Europene constată îndeplinirea îndeplinirea țintelor de reformă și a obiectivelor de investiții
În cea de-a doua situație, dacă se constată neîndeplinirea angajamentelor asumate, se blochează în cel mai fericit caz finanțarea unor întregi componente din PNRR.
Auditul Comisiei Europene are loc de 2 ori pe an, iar calendarul de tinte de atins în prima jumătate a acestui an arată astfel:
Cele 22 de ținte de atins până în martie 2022
- Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național ”prima conectare la apă și canalizare”- termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a Ordinului de Ministru pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și educaționale – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a legislației și normelor de aplicare privind tichetele de muncă pentru lucrătorii casnici – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a Legii privind protecția avertizorilor – termen T1 2022
- Reforma achizițiilor publice: Intrarea în vigoare a modificărilor legislației privind căile de atac (Legea 101/2016)
- Intrarea în vigoare a modificărilor care să asigure sustenabilitatea Pilonului 2 de pensii – termen T1 2022
- Selectarea administratorului schemei de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor– termen T1 2022
- Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației, cartografierea zonelor optime de destinație turistică– termen T1 2022
- Adoptarea planului de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea creșterii competitivității sectorului turistic – termen T1 2022
- Semnarea contractului de asistență pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței – termen T1 2022
- Promovarea a 12 rute turistice/culturale, situri incluse în aceste rute – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025 – termen T1 2022
- Operaționalizarea unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare– termen T1 2022
- Instrumente financiare pentru sectorul privat. Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – instituirea instrumentului financiar și adoptarea politicii de investiții – termen T1 2022
- Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovare și renovare integrată energetic și din punct de vedere al eficienței – termen T1 2022
- Lansarea procedurii de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (eoliană/solară)– termen T1 2022
- Prezentarea raportului de analiză a opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental, cu recomandări aferente – termen T1 2022
- Lansarea cererii de granturi pentru sprijinirea IMM în formarea în domeniul competențelor digitale – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea obligatorie în SPV a contribuabililor persoane juridice – termen T1 2022
- Operaționalizarea planului comun de acțiune ANAF și Inspecția Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la negru/gri– termen T1 2022
Alte 20 de ținte de atins până în iunie 2022
- Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea Comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității- termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru dezvoltarea capacității de management al serviciilor de sănătate și al managementului resurselor umane din sănătate – termen T2 2022
- Modificarea Legii privind economia socială și a normelor de aplicare – termen T2 2022
- Semnarea contractelor cu municipalități pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic de dezvoltare al resurselor umane din sănătate – termen T2 2022
- Adoptarea prin HG a strategiei naționale pentru siguranța rutieră– termen T2 2022
- Înființarea Centrului Național de coordonare velo, care începe dezvoltarea aplicației eVelo – termen T2 2022
- Operaționalizarea comitetului interinstituțional privind schimbările climatice – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea ANABI – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a legii care stabilește profilul viitorului cadru didactic și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în examenul de grad didactic – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a legislației privind sporirea calității mediului de învățare – termen T2 2022
- Cereri de propuneri pentru renovare și renovare integrată energetic și din punct de vedere al eficienței – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune în vederea îmbunătățirii calității locuințelor pentru categorii și grupuri defavorizate – termen T2 2022
- Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a HG de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare– termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică – termen T2 2022
- Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare – Intrarea în vigoare a HG prin care: se alocă finanțare (500 milioane euro), se indică termene și proceduri de depunere de proiecte, se stabilesc criterii de eligibilitate ale proiectelor și cerințe pentru potențiali beneficiari ai sprijinului de extindere a capacităților naționale până la prima dezvoltare și/sau asocierea la un proiect multinațional- termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a noii legi privind interopeabilitatea – termen T2 2022
- Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – termen T2 2022
- Publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații să acorde licențe 5G – termen T2 2022
- Lansarea procedurii de ofertare pentru investiții în eficiență energetică în industrie – termen T2 2022
- Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției cloud guvernamental – termen T2 2022
***
3 răspunsuri
” Urmează partea cu adevărat grea: în lista celor 42 (!) de obiective de atins până în iunie 2022 figurează primele legi cu importante mize economice sau care depind de voința politică comună ( !) a coaliției de guvernare.”
Deci in 6 luni vor face ce nu au vrut sa reuseasca in 32 de ani ?! 😂
Putem sa pariem de pe acum ce se va culege la urma pentru ca nimeni nu poate opri viitorul, intrebarea este ce va mai ramane cand se trage linia.
1.Nu cred ca putem denumi numai ,,lipsa de vointa politica” imposibilitatea implementarii a 42 de ,,reforme” pina in martie si iunie 2022!Mai degraba este vorba de incapacitatea institutionala in acest sens, datorata lipsei de experianta institutionala, de expertiza profesionala si ,,logistica economica” spre a putea realiza imediat, ceeace nu s-a facut in 15 ani de integrare.
Din primele 24 de masuri o parte este realizabila BIROCRATIC, dar unele depasesc cadrul acesta, deoarece sint realizabile NUMAI ca ,,parti” ale unui ,,proiect national de dezvoltare economica-industriala rapida”!
Masura 13 de pilda, privind proceduri de imbunatatire a rationamentului in materie de politici publice, de planificare si simplificari administrative este realizabila numai ca parte si in cadrul unui proiect national de dezvoltare economica-industriala, care vizeaza identificarea unor ,,proceduri tehnocrate” in cadrul aducerii statului la formatul economic-institutional OPTIMAL!
Aceste metodologii si proceduri sint rezultatul stabilirii de corelatii, raporturi, determinari, etc. tehnice dintre economic, financiar, organizatoric, administrativ, normativ, procedural, fiscal, institutional, etc. care au ca fundament principiile/axiomele dezvoltarii economice identificate ca ,,modul operational”, in cadrul ,,propriului ,,proiect de tara”!
2.In articolul ,,Patologiile evaluarii politicilor si programelor publice” pe CONTRIBUTORS, d-l Marius Ghincea (expert in in politici publice) vorbea de evaluarea la nivel abstract cit si operational a politicilor publice, problema fiind ca singura posibila azi este cea abstracta, adica ,,teoretica”.Exemplul dat, privind ,,contributia” transportului scolar gratuit al elevilor la eliminarea abandonului scolar nu poate fi evaluata, deoarece factorii care produc acest fenomen sint nenumarati.
In comentariul pe care l-am postat acolo, am aratat ca orice evaluare sau in cazul de fata imbunatatirea metodologiilor si a rationamentului in materie de politici publice care sa conduca la corectitudine actionala sint imposibile in lipsa unor elemente obiective de evaluare/constructie, caracteristice doar unui proiect de dezvoltare economica.
Fara acesta, orice rationamente si metodologii in materie de politci publice sau administratie sint pur teoretice, adica strategii abstracte, lipsite de fundamentul tehnic-economic pe baza caruia sa poata fi construite si evaluate.
Am facut ,,trimitere” la articolul pe CONTRIBUTORS, unde am cautat sa exprim tehnic (si la obiect) imposibilitatea ca politicile publice sa poate fi pozitive si fezabile, in lipsa unor criterii obiective, pe care le ofera numai iesirea din cadrul teoretic/abstract birocratic, in spre cel practic, operational. Acest cadru concret din procesul dezvoltarii economice-industriale, asumate la un indice anual concret, de crestere economica industriala asigura indiciile si directia de actiune nu numai in cazul de mai sus, ci si in cel al masurilor punctului 15, al mecanismelor eficace de control al calitatii in materie de reglementare.
La fel sta situatia si in cazul punctului 16 privind instrumentele de finantare pentru sectorul privat, domeniu in care acesta practic este incapabil/nepregatit sa atraga si utilizeze instrumentele de finantare a afacerilor chiar daca se va schimba cadrul de acordare.
3.Daca primele 24 de tinte vizeaza mai ales obiective ,,teoretice normative si legislative”, urmatoarele 20 se refera mai ales la tinte economice si industriale concrete, majore, imposibil de realizat vreodata ca obiective singulare, deoarece ele sint obiective concrete de constructie si dezvoltare economica-industriala, care trebuie cuprinse intr-un program national coerent, organizat ca proiect de tara.
Insasi PNRR este un obiectiv UE situat dincolo de capabilitatea tehnica a unei tari dezindustrializate ca Romania, fara infrastructura stiintifica economica (academica si universitara) si lipsita de resursa umana cu pregatirea si experienta necesara unei astfel de realizari.
In concluzie, cred ca PNRR nu este realizabil la modul singular, ci numai impreuna si ca ,,parte” (organica) a ,,proiectului de tara”, care dispune de metode, tehnici si instrumentarul de realizare al unei dezvoltari economice rapide, utilizabile si de acesta.
Aceasta situatie nu este reprosabila UE care nu putea face in locul nostru un ,,proiect national de reindustrializare”, asa ca a facut tot ce putea – un proiect ,,hibrid”, ca sa nu spunem ca n-a incercat sa ajute o Romanie esuata economic…
Ne așteaptă un UbberKomikoPolitikon – PSD făcând reforme! Mă bușăște râsul de pe acuma, vorba cronicarului – ”Se sparie gândul…!!!”
D-alde Câcâ la finanțe, Ciuca-bătăilor șef de guvern, două partide care trag în acceași direcție doar când e vorba de furăciune și numiri pe nepotism și pile, oaleu….
Vorba populară: ” Mama-mpunge și eu trag/Ce mai ie o să-mi fac!”
Cred că o să prăpădească furătorii prima tranșă, după care canci reforme, canci bani și prima tranșă o să trebuiască să fie dată înapoi. Trăiască PCR-PSD și susțiitorii!