Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale naţionale din Zona Euro se pregătesc să ia deciziile necesare privind construcția și lansarea versiunii digitale a euro.
Bancherii Zonei Euro au încheiat, marţi, perioada de consultare publică, începută în octombrie, pentru a strânge opiniile experților, ale tuturor părților interesate și ale cetăţenilor, privind lansarea euro digital, cu care să concureze cu criptomonedele.
Viitorul monedelor tradiționale se află sub spectrul succesului criptomonedelor digitale, pseudo-monede construite prin aplicații informatice de tip blockchain, și care au fost lansate ca metode alternative de plăți, dar amenință să atragă o mare parte din transferurile globale.
Oportunitatea lansării euro digital este analizată la nivel înalt în Europa încă din 2019.
(Citiți și: „UE pregătește o contraofensivă la moneda Facebook: Propria monedă digitală emisă de BCE”)
În octombrie 2020, BCE ajunsese la numai puțin de 7 scenarii în cauză.
Plecând de raportul care descria cele 7 scenarii, BCE a organizat sesiunea de consultări publice care s-a încheiat în 12 ianuarie și ale cărei concluzii trebuie să contureze soluții la nevoile la care criptomonedele răspund, dar și la amenințările acestora.
Provocarea cripto și reduta tradițională
BCE și băncile centrale sunt îngrijorate de amenințarea pe care criptomonedele o exercită asupra stabilității financiare a economiilor lumii, prin subminarea autorității monedelor tradiționale, respectiv a sistemului bancar.
Spre deosebire de monedele tradiționale, care depind de evaluarea performanțelor economiilor pe care le reprezintă, valoarea criptomonedelor digitale nu depinde decât de cerere și ofertă.
Piețele financiare cotează o monedă tradițională sau alta și în funcție de deciziile pe care le ia banca centrală, care are responsabilitatea acelei monede. Dobânda este cel mai important instrument de decizie.
Banca centrală ia deciziile de politică monetară în funcție de evoluția economiei și a stabilității financiare a economiei respective, preferabil în colaborare cu Ministerul de Finanțe.
Criptomonedele nu au nici o restricție directă sau indirectă din partea vreunei autorități și, principial, lucrează doar după criteriul acoperirii cererii cu oferta.
Independența formală de vreun emitent, autoritate sau politică monetară conferă cripto-monedelor digitale mari avantaje față de sistemele financiare, bancare și nu numai:
- tehnologia digitală le asigură rapiditatea în timp real a tranzacțiilor;
- nu sunt purtătoare de dobândă;
- nu implică nici un fel de comisioane, cu excepția unora scăzute pentru tranzacțiile internaționale;
- tranzacțiile prin internet nu au nevoie de identificarea prin infromații personale, ca în cazul transferurilor bancare online;
- ocolesc băncile și toate rigorile presupuse de relația cu acestea.
Eficacitatea digitalului și fascinația câștigului
Tehnologia blockchain a stat la baza dezvoltării criptomonedelor, dar va susține și dezvoltarea unor aplicații impresionante în comerțul internațional, în logistică, în alte piețe care pot fi structurate peer-to-peer (în energie, de pildă).
(Citiți și: „Restart Energy şi Interlink capital lansează în SUA platforma RED de tranzacții energetice, bazată pe tehnologia blockchain”)
Proliferarea criptomonedelor a fost stimulată însă și de calitățile de instrumente ideale de speculații financiare, ca urmare a volatilității cotațiilor scăpate de orice reglementare oficială.
Nu întâmplător valoarea emisiunilor de criptomonede se măsoară în capitalizare de piață, termen specific burselor de acțiuni.
Sunt câteva mii de criptomonede emise, dintre care aproape 1.300 au o piață activă, iar emisiunile lor totale au o capitalizare de 975 miliarde de dolari, potrivit CoinMarketCap.
Patru sunt monedele cele mai căutate, bitcoin, ethereum, tether și XRP. Sunt singurele cu capitalizări de peste 10 miliarde de dolari și acoperă peste 84% din valoarea totală a criptomonedelor.
Astfel calculată, Bitcoin are o cotă de peste 67% pe piața criptomonedelor. Ethereum contează pentru aproape 13%, iar celelalte două abia trec de 1%.
Pentru comparație, doar masa monetară (M2) administrată de Federal Reserve (banca centrală a SUA ) se ridică la mai mult de 19.000 de miliarde de dolari.
Volumul total al monedelor tradiționale aflate în circulație poate fi estimat având în vedere că rezervele valutare globale sunt în proporție de peste 60% în dolari, potrivit Statista. Urmează în ierarhie euro, yenul japonez și vine puternic din urmă yuanul chinez, dar în lume sunt 180 de monede naționale recunoscute de ONU.
Proporțiile de mai sus ale circulației diferitelor tipuri de monedă se pot răsturna, însă, și încă rapid. De partea criptomonedelor este eficacitatea tehnologiilor digitale, dar și fascinația câștigurilor rapide.
Bitcoin a urcat în trei săptămâni de la o cotație de 20.000 de dolari la dublul acesteia. Și-a înjumătățit câștigul în săptămâna următoare, iar miercuri cota la 34.602 dolari. Pierderile pe care le aduce o astfel de volatilitate nu îi sperie pentru cei care mizează pe digital pe termen lung.
(Citiți și: „Bitcoin – nou record istoric, de peste 35.000 de dolari: Adepții săi speră să înlocuiască investițiile în aur”)
JPMorgan a stabilit o țintă pe termen lung a prețului bitcoin la peste 146.000 de dolari, în scenariul în care criptomoneda va crește în popularitate ca alternativă pentru aur.
„Competiția bitcoin cu aurul a început deja în mințile noastre (…) Având în vedere care este volumul tranzacțiilor financiare cu aur, o ieșire masivă (din acest plasament) implică un mare avânt pentru bitcoin pe termen lung”, spune o notă a JPMorgan.
De ce se tem bancherii
Astfel de perspective sporesc temerile bancherilor că:
- criptomonedele ar putea ocupa o (foarte) mare parte din transferurile bănești din lume;
- banii economisiți s-ar putea muta din depozitele bancare spre plasamente în criptomonede, lăsând fără resurse băncile;
- cu profiturile decimate, grupurile bancare ar înființa entități care să intre pe piața criptomonedelor;
- cu resursele decimate, băncile nu ar mai putea contribui la creditarea economiilor și stabilitatea acestora s-ar afla în mare pericol;
- discreția de care se bucură utilizatorii criptomonedele și nereglementarea acestora le fac instrumente ideale pentru spălarea de bani;
- adaptarea modelelor de afaceri bancare (deși declanșată, în parte), ca și a reglementărilor ar putea fi mai lente decât progresia criptomonedelor;
- deplasarea interesului publicului și afacerilor către criptomonede ar putea submina stabilitatea financiară și, odată cu aceasta, „suveranitatea monetară” a euro, potrivit raportului BCE.
Odată cu proiectul Libra al Facebook, fenomenul intră în etapa „cripto – stabile”
Proiectul inspiră și băncile de investiții și marile companii care ar putea fi partenere.
Proiectul Libra va aduce pe piață o criptomonedă care încearcă să soluționeze principala deficiență: aceea a absenței valorii intrinsece pe care monedele tradiționale o au pentru că reprezintă actvivitatea dintr-o anumită economie.
Libra va deveni o așa numită criptomonedă „stabilă”, fiind legată de un coș format din mai multe valute, printre care dolarul american.
(Citiți și: „Preşedintele Bundesbank avertizează că adoptarea la scară largă a criptomonedelor “stabile” ar putea submina sectorul bancar”)
Facebook a anunțat înființarea unei asociații formate din circa 30 de companii și organizații internaționale, printre care Mastercard, Visa și PayPal, în vederea lansării Libra, și a unei infrastructuri de plăți gestionate în comun de membrii asociației.
Acțiune și reacțiune
Sesiunea de consultare a BCE, încheiată luni, a survenit după ce mari bănci de investiții și mari bănci centrale au început să analizeze implicarea în (sau chiar) lansarea unor monede digitale, ca urmare a ofensivei criptomonedelor.
Banca Chinei are parteneriate cu firme private de tehnologie pentru lansarea unei monede electronice, o ofensivă concomitentă cu campania de a face din yuan o valută de rezervă internațională.
Banca centrală a Suediei (Ricksbank) lucrează cu firma de consultanță Accenture pentru o lansare pilot a „e-krona”.
Băncile centrale ar prefera să devină hub-uri pentru criptomonedele lor, la care utilizatorii să aibă acces direct, pentru a împăca nevoia de „valoare intrinsecă” a monedei cu accesibilitatea de care se bucură o criptomonedă.
Cu o săptămână înainte ca BCE să-și publice raportul, şapte mari bănci centrale ale lumii (inclusiv BCE) precum şi Banca Reglementelor Internaţionale (BIS, supranumită „bancă a băncilor centrale”) au lansat proiectul experimental al CBDC (central bank digital currency), un echivalent electronic al numerarului, cu care să concureze cu alte mijloace de plată precum portofelele digitale, serviciile online și criptomonedele.
(Citiți și: „Cele mai mari bănci centrale ale lumii fac planuri să emită monede digitale”)
Deocamdată BCE nu este dispusă încă să introducă euro digital, deoarece sunt probeleme „foarte serioase”, care nu se pot rezolva peste noapte, a recunoscut recent şeful pentru inovare de la Banca Spaniei, Jose Manuel Marques.
Unele probleme sunt tehnice: ce tehnologie va fi folosită, cu ce grad de siguranţă şi la ce scară. În acestă direcție, este posibil să fie făcute teste la mijlocul anului.
Mai rămân de rezolvat și alte probleme, printre care:
- confidenţialitatea în cazul utilizării euro digital,
- varianta transferului către sectorul privat a costurilor pentru emiterea acestei noi monede,
- eventualele limite de utilizare,
- consecinţele asupra sectorului financiar.
„Euro aparține europenilor și noi suntem gardienii lui. Trebuie să fim pregătiți să emitem euro digital, atunci când nevoia o va cere”, a declarat Christine Lagarde, președintele BCE, când a fost lansat raportul citat.
Vechii romani ar fi replicat: Hanibal este la poartă.
