Socialiștii și social-democrații (S&D) europeni vor să obțină portofoliile Comisiei Europene privind tranziția ecologică, economie și afaceri sociale pentru următorul mandat, a declarat pentru Euractiv candidatul socialist la conducerea UE, Nicola Schmit.
Nicola Schmit este comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale și a fost ales sâmbătă candidat al Partidului Socialiștilor Europeni, al doilea partid politic european ca mărime după Partidul Popular European, la funcția de președinte al Comisiei Europene. El candidează la acest post, cu puține șanse de reușită, împotriva președintelui în exercițiu, Ursula von der Leyen.
„În următoarea Comisie, pe lângă președinție, va fi importantă pentru noi dimensiunea social-economică și cea a tranziției ecologice, care sunt profund interconectate”, a afirmat Nicola Schmit.
În actuala Comisie Europeană, socialiștii au deja două din cele trei portofolii: italianul Paolo Gentiloni pentru probleme economice și Schmit pentru locuri de muncă. Socialiștii au ocupat toat trei portofoliile, dar fostul comisar pentru climă Frans Timmersmans a plecat de la Bruxelles pentru a intra în campania electorală din țara sa și a fost înlocuit de creștin-democratul olandez (CDA) Wopke Hoekstra.
Narațiuni electorale, principale politici sociale
Nicola Schmit a menționat ca importantă politica privind salariul minim, iar Directiva privind lucrătorii ar fi vitală pentru el în acest mandat.
„Trebuie să obținem salarii decente. Trebuie să restabilim un colectiv mai puternic în Europa”, a spus candidatul socialist. „Al doilea lucru, evident, este domeniul social al directivei lucrătorilor platformei [PWD]. Mai am niște speranțe că, până la urmă, vom reuși să o aprobăm în mandatul actualei Comisii”, a spus Schmit.
Directiva PWD sau Platforma lucrătorilor este o lege menită să îmbunătățească condițiile de muncă în UE. Instituțiile UE au ajuns la un acord la începutul lunii februarie, iar acum colegislatorii (Parlamentul European și Consiliul UE) trebuie să aprobe în mod oficial acordul.
Similitudini cu mesajele Ursulei von der Lyen
Unele guverne, precum Franța și Germania, nu sunt încă dispuse să accepte forrma adoptată de Parlament. „Trebuie să ne asigurăm că europenii se simt în siguranță”, a spus Schmit pentru Euractiv. „Când spun siguranță, mă refer atât la securitatea externă – trăim vremuri periculoase – dar și la cea internă, care înseamnă și securitate economică și socială”, a spus Schmit.
Această afirmație este similară cu cea făcută d Ursula von der Leyen, săptămâna trecută, în discursul de anunțare a clei de-a doua candidaturi la funcția de președinte al Comisiei Europene.
Schmit s-a referit, în mod similar cu Ursula von der Leyen, la protecția democrației. „Nu vom face niciun compromis cu cei care pun la îndoială, amenință și limitează drepturile democratice fundamentale, statul de drept – nu există nicio modalitate de a ajunge la vrun compromis cu extrema dreaptă”, a spus Schmit.
Divergențe cu Ursula von der Leyen în ceea ce privește conflictul Israel – Hamas
Nicola Schmit a spus în interviul acordat Euractiv că, la fel ca Ursula von der Leyen, condamnă atacul Hamas din 7 octombrie, însă, diferit de ea, el critică puternic „reacția disproporționată” a Israelului față de Gaza.
„Distrugerea masivă a infrastructurilor și caselor, înfometarea populației, absența asistenței medicale, uciderea civililor, inclusiv a copiilor, sunt pur și simplu disproporționate”, a declarat Nicola Schmit, care a descris situația ca fiind o „tragedie umanitară majoră, care nu poate fi acceptată”.
„Sunt foarte critic pentru că, deși recunosc dreptul Israelului de a se apăra, modul în care procedează acesta depășește dreptul internațional și umanitar”, a adăugat Schmit, care a spus că este în favoarea unei încetări a focului.
Influența S&D scade la nivel european
În 2022, partidele socialiste au sărbătorit o revenire improbabilă în Europa și păreau pe o traiectorie ascendentă, ajungând la putere în șapte țări UE – la fel de multe ca Partidul Popular European la acea vreme.
După ani de coborâre în sondaje, liderii social-democrați au venit din nou la conducerea Germaniei, a țărilor din Peninsula Iberică și Scandinavia, plus Malta și România.
Dar succesul a fost de scurtă durată. După doi ani situația s-a schimbat. Deși încă se estimează că vor termina pe locul al doilea la alegerile europene din iunie, ei au acum doar jumătate din liderii europeni în comparație cu PPE.
În criză de identitate
Socialiștii europeni sunt în căutarea unei noi narațiuni de zeci de ani. O idee promițătoare a venit de la prim-ministrul britanic Tony Blair, care a propus o abordare centristă, liberală, adesea numită „A treia cale”, ca o nouă viziune pentru partidele socialiste după căderea Cortinei de Fier.
Dar îmbrățișarea acestei noi identități a avut un cost, mulți dintre susținătorii ei, precum fostul președinte francez François Hollande și italianul Matteo Renzi, dispărând în uitarea politică.
Experții susțin că noua agendă nu s-a potrivit cu baza tradițională de alegători ai social-democraților, clasa muncitoare.
„În ziua de azi, mulți din clasa muncitoare nu sunt în totalitate de acord cu opiniile liberale ale social-democraților despre migrație. Aceasta este problema principală pe care trebuie să o abordeze”, a declarat pentru Euractiv Jean-Michel De Waele, politolog la Universitatea din Bruxelles.
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Fredriksen, pare să fi găsit o astfel de formulă magică în adoptarea unor politici dure de migrație, ajutându-o să recupereze o parte din fosta bază a clasei muncitoare a social-democrției daneze. Cu toate acestea, o astfel de abatere de la principiile de bază de stânga a găsit puțin sprijin în rândul colegilor ei din alte țări.
***
