marți

23 aprilie, 2024

25 februarie, 2024

Aproape 60% din elevii care au participat la simularea Evaluării Naționale 2024 nu au reușit să obțină nota 5 la Matematică, după cum arată centralizarea rezultatelor.
Ponderea notelor sub 5 este cu aproape 50% mai mare decât cea de anul trecut, când ”numai” 40,8% din elevi nu au trecut de pragul notei 5. Doar 17% au luat note peste 7,00.

Noutățile care au permis evaluarea obiectivă a competențelor elevilor de clasa a VIII-a:

  • este pentru prima dată când simularea se derulează în condiții similare cu cele de examen, digitalizat

  • lucrările au fost corectate nu de către profesorii din unitatea de învățământ, ci de evaluatori din țara distribuiți aleatoriu.

Datele prezentate de Ministerul Educației prefigurează un an cu performanțe catastrofale la examenele naționale.

Matematica:

Mai îngrijorător este că patru din cinci elevi au avut note sub 7 la Matematică.

Limba și literatura română:


La Limba și literatura română, situația este „mai bună” – aproape 74% din elevi reușind să fie notați cu cel puțin 5.

Ceea ce înseamnă că mai mult de un sfert din participanții la simularea EN au luat note sub 5 la această probă:

(Citește și: Bacalaureat 2023 – Doar 46,70% din absolvenții liceelor din rural participanți la examen l-au promovat)

Prima simulare digitalizată, cu lucrări corectate de profesori stabiliți aleatoriu 

Cele două noutăți ce au funcționat precum hârtie de turnesol:

  • Este pentru prima dată când simularea se derulează în condiții similare cu cele de examen, digitalizat, iar lucrările nu au mai fost corectate de către profesorii din unitatea de învățământ, fiind distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara., menționează Ministerul Educației

  • De asemenea, conform metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor naționale, la o diferență mai mare de un punct între notele acordate de cei doi evaluatori, lucrările sunt recorectate de alți doi evaluatori, nota finală fiind obținută ca medie aritmetică a celor două note cu valori centrale, după eliminarea notelor extreme (cea mai mare și cea mai mică).

Problema scoasă din nou în evidență și amânată de miniștrii Educației: evaluarea la clasă

Prima Evaluare Națională cu corectare digitalizată amintește de introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureatul din 2011.

Obligativitatea acestora în sălile de examene a fost anunțată cu doar o lună înainte de concurs și i-a luat prin surprindere pe toți cei implicați – profesori, elevi și părinți.

Obișnuitele colecte pentru protocol, adică sumele colectate pentru comisiile de examen au devenit imposibile, iar procentul de promovare la nivel național a fost de 44,47%, cu 23% mai puțin decât în 2010.

Ca și atunci, rezultatele finale arată o prăpastie între notele de la clasă și cele obținute la examen. Este cea mai mare discrepanță înregistrată la acest capitol după 2011, când s-au introdus camere de supraveghere.

Deja prea multe medii mari, comparativ cu rezultatele de la examenele naționale

Fostul ministrul al Educației Sorin Cîmpeanu semnala în 2022 că avem prea mulți elevi de top, dacă ne raportăm la notele de clasă. Aproximativ 53% din elevii României au avut în anul școlar 2021 medii mai mari de 8,50, situație pe care Sorin Câmpeanu a declarat-o ilogică, în condițiile în care o parte dintre aceștia sunt analfabeți funcțional.

(Citește și: Fenomen dramatic la evaluarea școlară: 53% din elevi au medii peste 8,50 – deși 40% sunt considerați analfabeți funcțional și 40% nu trec BAC-ul)

”Burse de merit” indiferent de medii

În loc să rezolve această anomalie, prin mecanisme ce ar asigura o evaluare corectă, actualul ministrul al Educației, Ligia Deca, a optat pentru cealaltă extremă, introducând regula potrivit căreia 30% din elevi au dreptul la burse de merit, indiferent de notă.

Ceea ce a aruncat total în derizoriu evaluarea și competiția la clasă.

(Citește și: Circa 8.500 de elevi cu medii sub 5 au luat burse de merit)

Urmează o analiză, anunță ministerul

Ministerul precizează într-un comunicat că urmează o analiză a datelor și identificarea gradului de dezvoltare a competențelor elevilor participanți la simularea EN:

  • La nivelul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație se va efectua o analiză a răspunsurilor elevilor la fiecare item pentru a identifica gradul de dezvoltare a competențelor acestora.

  • Informațiile care permit astfel de analize pe itemi sunt disponibile și la nivelul fiecărui Inspectorat Școlar Județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, respectiv al fiecărei unități de învățământ.

  • Dat fiind faptul că obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor obținute de către elevi, unitățile de învățământ vor folosi datele rezultate la nivel de unitate, în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor.

****

(Citiți și: ”Mircea Miclea / Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Problemele din Educație sunt sistemice. Poți mări salariile de zece ori și nu se va schimba nimic. Profesorii rămân aceeași ( in general slab pregătiți și blazați ) , preocupați de meditații ( acolo unde sunt solicitate ) iar cadrul organizatoric este depășit , pornind de la curriculă până la normarea activității . Matematica ( judecata matematică ) trebuie înțeleasă și predată in acest sens. Din păcate totul este orientat spre memorare .
    In rest numai de bine.

  2. Vedeti doar o parte a paharului!
    Parintii forteaza cu meditatiile ca sa aiba Ei timp liber mai mult!
    Apoi in familie educatia copiilor se face cu tableta, telefonul punand aceste scule un bratelele odraslelor!
    Dar in primul rand copii nu invata avand la indemana telefonul.
    Ei sunt preocupati sa apara pe retele de socializare, sa fenteze scoala avand la indemana copiatul, plagiatul exersat de primii oameni din stat!
    Puterea exemplului!
    Cati „Dottorre” nu au fost Primi Ministri plagiind la greu si nu li s-a intamplat nimic.
    Copilul a vazut ca merge cu copiatul, cu plagiatul si atunci nu a facut decat sa imite politicul.
    Doar ca la mathe mai trebuie si gandire logica!😎
    Ceea ce nu era cazul la politicieni!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Problemele din Educație sunt sistemice. Poți mări salariile de zece ori și nu se va schimba nimic. Profesorii rămân aceeași ( in general slab pregătiți și blazați ) , preocupați de meditații ( acolo unde sunt solicitate ) iar cadrul organizatoric este depășit , pornind de la curriculă până la normarea activității . Matematica ( judecata matematică ) trebuie înțeleasă și predată in acest sens. Din păcate totul este orientat spre memorare .
    In rest numai de bine.

  2. Vedeti doar o parte a paharului!
    Parintii forteaza cu meditatiile ca sa aiba Ei timp liber mai mult!
    Apoi in familie educatia copiilor se face cu tableta, telefonul punand aceste scule un bratelele odraslelor!
    Dar in primul rand copii nu invata avand la indemana telefonul.
    Ei sunt preocupati sa apara pe retele de socializare, sa fenteze scoala avand la indemana copiatul, plagiatul exersat de primii oameni din stat!
    Puterea exemplului!
    Cati „Dottorre” nu au fost Primi Ministri plagiind la greu si nu li s-a intamplat nimic.
    Copilul a vazut ca merge cu copiatul, cu plagiatul si atunci nu a facut decat sa imite politicul.
    Doar ca la mathe mai trebuie si gandire logica!😎
    Ceea ce nu era cazul la politicieni!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: