La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil

de Mircea Miclea , 7.2.2019

Textul de mai jos  este un șir de fragmente din analiza  publicată în numărul 99 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare, de Prof. univ. dr. Mircea Miclea. 

E o fotografie a ”viitorurilor” incerte și volatile din perspectiva nevoii de viziune și acțiune a școlii românești de azi. E greu de spus cu precizie cum vor arăta – și, mai ales, com pot fi controlate – aceste viitoruri:

schimbarea de mentalitate a școlii poate, însă, să pregătească actualii elevi pentru oricare dintre ele. Iar analiza ne spune cum.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.

Pagina de facebook – AICI
(Redacția) 

***

Ce competențe trebuie formate azi în școală pentru ca un sistem stabil – și lent – al educației să se adapteze la o lume cu  viitoruri multiple și volatile?

Educația nu este o anexă a economiei ; ea nu trebuie judecată doar în funcție de calitatea și de eficiența cu care formează forța de muncă pentru economia viitorului.

Educația trebuie să contribuie major la construirea identității (individuale sau de grup), la dezvoltarea plenară a personalității umane. Identitatea este cel puțin la fel de importantă ca și angajabilitatea.

Explicitând aceste asumpții, scopul articolului de față este  însă de a aborda educația actuală  din perspectiva relațiilor sale cu economia viitorului.

Așadar, problema de bază pe care ne-o punem este aceasta: ce competențe trebuie formate azi în educație pentru ca să ne fie bine în economia de mâine?
Ei: le formăm?

Mai întâi, care „mâine”?

Cum bine știm, mintea umană – cu toate instrumentele ei – este foarte bună la postdicții (adică la a explica de ce s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat deja), dar eșuează lamentabil la predicții. Pe termen mediu sau lung, n-am reușit să prezicem niciunul dintre evenimentele majore cu care ne-am confruntat: războaie, crize economice, revoluții tehnologice, apariția sau dispariția ideologiilor etc. „Lebedele negre” sunt peste tot și, foarte adesea, fac ridicole predicțiile pe termen lung (Taleb,2007).

Cu toate acestea, este mult mai adaptativ să întâmpinăm viitorul cu câteva scenarii de „viitoruri posibile” decât fără nici un scenariu. Măcar avem un avantaj: dacă  formulam explicit viziunea despre viitor, ne este mult mai ușor să o corectăm sau să renunțăm la ea dacă realitatea o infirmă.

Analizând literatura de specialitate (e.g.Manyika, 2017; PricewaterhouseCoopers, 2017;), cel puțin două dimensiuni ale economiei de mâine par a fi evidente: digitalizarea și globalizarea. Economia de mâine va fi configurată de tehnologiile digitale și de procesele de globalizare.

(………)
Orice ocupație poate fi descompusă într-o serie de sarcini sau de activități, aferente acelei ocupații. Dacă aceste sarcini pot fi descrise printr-un număr finit de pași și aceste componente pot fi codate simbolic, atunci ele pot fi digitalizate.

Așadar, ca principiu, orice activitate, cognitivă sau manuală, care este rutinieră și codabilă, deci algoritmizabilă, va fi executată în viitor de tehnologii digitale. Ocupațiile sau joburile care sunt algoritmizabile vor fi efectuate de către agenți artificiali.

Angajarea agenților umani calificați se va face, prioritar, în acele categorii de ocupații care sunt non-algoritmizabile sau greu algoritmizabile. De pildă, ocupații manuale relativ simple, precum grădinar, îngrijitor al persoanelor vârstnice, muncitor în construcții, instalator, sunt greu algoritmizabile și vor necesita agenți umani. La fel, ocupațiile cognitive complexe – manager, designer, detectiv – vor absorbi oameni calificați. Dimpotrivă, ocupațiile cognitive sau manuale rutiniere – contabil, actuar, conducător auto – vor fi preluate de IA. Algoritmii vor înlocui oamenii.

(………….)

Așadar școala trebuie să formeze competențe pentru acele ocupații sau joburi care sunt greu algoritmizabile, altfel te va scoate șomer.

Globalizarea, pe de altă parte, face ca ceea ce se întâmplă cu economia unei țări să fie tot mai puțin dependent de deciziile statului-națiune și tot mai mult influențat de procese și de actori de pe scena globală.

Ca să luăm un exemplu la îndemână, dezvoltarea industriei IT în România a fost în mică măsură determinată de cererea internă de software dar în mare măsură de cererea de pe piețele internaționale și de decizia unor firme de IT transnaționale de a se extinde în România. Supradeterminarea economiilor naționale (locale) de procesele și actorii globali se va intensifica și mai mult, în viitorul previzibil.

Este greu să stabilești, ca stat național, ce calificări profesionale trebuie să producă sistemul tău de educație pentru o economie pe care nu o mai configurezi tu decât în  foarte mică măsură.

Dacă luăm în calcul și multiplele interacțiuni dintre digitalizare și globalizare, atunci viitorul economiei devine și mai impredictibil.

Viitorul, la singular, este un nonsens. Ne vom confrunta cu mai multe viitoruri posibile și volatile.

Ce competențe trebuie formate în școală pentru ca un sistem stabil – și lent – al educației să se adapteze la o lume cu  viitoruri multiple și volatile?

Meta-competențele pentru mâine: adică pentru ”viitoruri”

Este foarte greu să știm ce competențe concrete sunt necesare. Toți cei care propun un set de competențe au in minte un anumit tip de viitor. Iar daca el nu are loc, toata construcția e un eșec. Cred că avem însă o altă alternativă.

Putem să stabilim un set de meta-competențe, adică un tip special  de competențe care pot genera ad hoc competențele adecvate în funcție de cum se configurează viitorul, atunci când se configurează. În opinia noastră, acestea sunt următoarele:

autodisciplina, antreprenoriatul, gândirea de designer și autonomia.

Autodisciplina (și ”cifrele” ei)

Deprinderile de a fi disciplinat (de exemplu, să respecți termenele, să îți faci temele, să îți organizezi timpul, să duci până la capăt un lucru început, să faci ceea ce trebuie, nu numai ceea ce îți place ș.a) sunt critice pentru orice performanță.

Disciplina trăită (autodisciplina), nu disciplina impusă, este mai importantă, ca pondere, în reușita școlară decât IQ-ul. Corelația dintre IQ și reușita școlară este de 0,32 iar corelația dintre disciplina autoimpusă și reușita școlară este de 0,67!

De la un nivel de inteligență medie în sus conteaza mult mai mult disciplina decit plusul de inteligență. (Duckworth,2016). Ajungi să fii disciplinat dacă cei din jurul tău sunt disciplinați. Dacă profesorul întârzie la oră, dacă începe lecția și nu și-o termină, dacă setează niște așteptări și nu le respectă, dacă este dezordonat în gândire, plin de toane – nu va induce disciplina în comportamentul și în mintea elevilor.

(………………..)

Antreprenoriatul (și lista oportunități pe care nu ți-o face nimeni)

Școala îi premiază pe rezolvitorii de probleme. În școala problemele sunt gata formulate (așa cum apar la orice examen, de la banalul extemporal la examenul de BAC), iar tu, ca elev, trebuie să oferi răspunsurile corecte. Cu cât mai multe, cu atât este nota mai bună. Rezolvarea problemelor explicit formulate este o deprindere foarte importantă.

Dar un antreprenor nu se caracterizează, în primul rând, prin  rezolvarea de probleme date, ci prin descoperirea de oportunități și valorificarea lor.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Realitatea își vede de treaba ei, nu vine în fiecare dimineață cu o tablă pe care stă scris ce problemă trebuie rezolvată. Nu vine cu liste de probleme și de oportunități. Tu trebuie să descoperi sau să  inventezi, să identifici oportunități și să le valorifici. Un mindset antreprenorial te face să fii mereu un proactiv căutător de oportunități, nu un pasiv rezolvitor de probleme.

(…………………)

Indiferent cât de volatilă va fi economia viitorului, un agent cu mentalitate antreprenorială va ști să își construiască nișa în care să performeze, să se angajeze pe sine și să angajeze pe alții, pentru a valorifica oportunitățile descoperite.

Gândirea de designer (design thinking)

Gândirea de designer îmbină știința cu arta. Acum, și cu atât mai mult în viitor, cunoștințele științifice pot fi  ușor accesate, prin câteva click-uri.

Problema este ce facem cu aceste cunoștințe, cum putem găsi moduri inedite de combinare a lor pentru a construi noi produse și servicii, noi tipuri de instituții, noi procese, noi structuri. Așa cum, din aceleași bucăți de lego, poți construi multe feluri de obiecte, la fel, din aceleași bucăți de cunoaștere poți construi multe tipuri de soluții.

Ele nu trebuie să fie doar corecte, ci trebuie să aibă și mare uzabilitate, adică să fie ușor de acceptat/ utilizat de către diverși utilizatori și să le producă satisfacție. Un designer exploatează cunoașterea pentru a crea soluții științifice viabile, cu uzabilitate mare.

(…………….)

Această gândire de designer, care exploatează cunoașterea și care construiește soluții științific valide cu uzabilitate mare, devine critică pentru orice vrem să construim în viitor.

Autonomia (sau despre viața dincolo de google)

Foarte multe dintre problemele pe care le vom avea vor putea fi rezolvate prin aplicațiile informatice aferente. Și acum, dacă vrem să ne orientăm rapid, utilizăm Google Maps, dacă vrem să scriem – deschidem un editor de texte, dacă vrem să obținem statistici – recurgem la SPSS. Cu atât mai mult, în viitor, ne vom gândi mai întâi nu la cum să rezolvăm o problemă, ci care este aplicația prin care o putem rezolva!

Dar orice aplicație are valoarea și limitele ei; ea poate face doar ceea ce îi permite algoritmul din spate să facă. Devenim tot mai dependenți de aplicațiile pe care le utilizăm. Limitele lor devin limitele noastre. Există riscul ca mintea noastră să se construiască tot mai mult după chipul și asemănarea aplicațiilor pe care le utilizăm.

Autonomia înseamnă, în primul rând, capacitatea de reflecție independentă; să știu să utilizez o aplicație, dar să știu și care sunt efectele ei (bune și rele) asupra mea.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Cum poate să eșueze o națiune. O privire analitică asupra ”Ordonanței lăcomiei”

Autonomie înseamnă să știu să mă descurc, în situații limită, fără aceste aplicații. Este ca și cum am fi antrenați într-un curs de supraviețuire, în care suntem învățați să facem față cu resurse puține unor situații dificile.

(…………………)

Reflecția independentă înseamnă și gândire critică, în care eu nu sunt numai un nod într-o rețea digitalizată, ci am identitate proprie. Eu folosesc rețeaua, nu ea mă folosește pe mine.

***

Un om autodisciplinat, autonom, cu un mindset antreprenorial și cu gândire de designer poate face față cu succes unei lumi cu viitoruri multiple și volatile. Pentru că acestea sunt competențe capabile să îl facă să genereze ad-hoc competențele adecvate, adică sunt meta-competențe.

Iar școala le poate considera ca obiective cheie, pe care sa le realizeze acum. Chiar acum.

***

Analiza integrală, cu articulații, detalii și nuanțe poate fi citită în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs De Guvernare. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2019

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen
    7.2.2019, 2:46 pm

    Articolul este foarte instructiv si raspunde la multe dintre intrebarile oricareia dintre generatii, cu privire la vitorul ocupational si profesional.
    As avea totusi o observatie cu privire la absolutizarea dependentei economiei nationale de factorii externi, de procesele si actorii lumii globale.
    Cu toata globalizarea, evolutia economica nationala este determinata atit de deciziile si factorii nationali economici, cit si de procesele si factorii externi ai globalizarii, neputind fi absolutizati careva dintre ei.
    Un sistem politic, economic social modern, caracterizat prin institutii functionale si performante, utilizeaza oportunitatile pozitive ale globalizrii si in acelasi timp anihileaza sau controleaza/diminueaza pe cele negative, daunatoare dezvoltarii.
    Din pacate, cercetarea academica-universitara a esentei, tehnicilor si modului de utilizare a sistemelor institutionale nationale in procesul dezvoltarii este inexistenta.Exceptia este a universitatii economice din Bucuresti, care prin cursul de “Economie institutionala” cauta sa identifice modul in care institutiile pot sa devina instrumente nationale de dezvoltare economica.
    Studiul institutionalismului ca factor de dezvoltare economica, “echilibreaza” prin instrumentarul sau pro-activ economic, raporturile de dependenta a dezvoltarii (si a viitorului economic) dintre procesele si actorii lumii globale si capacitatea nationala institutionala, de a determina viitorul pozitiv al tarii…

Lăsați un comentariu


Europa

România, cea mai mare creștere anuală a înmatriculărilor de autoturisme din UE, în septembrie

Adrian N Ionescu

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 118,2% în septembrie 2019, față de aceeași lună… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: ”Nu știu să-i fi propus cineva alianței USR-Plus să intre la guvernare”. Condițiile pentru susținere parlamentară a noului guvern

Razvan Diaconu

”Eu nu știu să-i fi propus cineva alianței USR-PLUS să intre la guvernare, pentru o discuție serioasă pe acest subiect”, declară liderul PLUS, Dacian Cioloș.… Mai mult

Stiri

”Împreună pentru o Românie normală”: Klaus Iohannis și-a lansat programul politic pentru prezidențiale

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a lansat, miercuri, programul de candidat pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Platforma cu care Klaus Iohannis intră pentru a doua oară în… Mai mult

Europa

SUA își revizuiesc planurile de evacuare a armelor atomice ”ținute ostatice” în baza turcă de la Incirlik

Iulian Soare

Oficiali din cadrul Departamentului de Stat şi Departamentului Energiei au revizuit, în ultimele zile, planurile de evacuare a celor 50 de arme atomice tactice pe… Mai mult

Stiri

Atac informatic al SUA în Iran, după distrugerea pe 14 septembrie a unor instalații petroliere în Arabia Saudită

Iulian Soare

Statele Unite au efectuat o operaţiune cibernetică secretă în Iran, în urma atacurilor pe care Teheran le-ar fi ordonat pe 14 septembrie împotriva instalaţiilor petroliere… Mai mult

Stiri

7 magistrați din CSM cer revocarea Liviei Savonea. Ce-i reproșează

Vladimir Ionescu

Șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii solicită plenului revocarea Liei Savonea din funcția de preşedinte CSM, ei reclamând modul defectuos în care aceasta conduce… Mai mult

Stiri

Gabriela Zoană, numită secretar de stat la Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Gabriela Zoană, unul dintre vectorii de imagine ai premierului Viorica Dăncilă, a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, unde Ana Birchall susține poziții… Mai mult