Performanță românească la testele PISA: Deși alte state au pierdut zeci de puncte, România a rămas pe loc. Penultimul loc. Rezultate comparative

Punctajele României la PISA 2022 sunt similare celor din 2018 – 428 de puncte la Matematică, Lectură și Științe – o stagnare. Fapt interpretat de ministrul Educației, Ligia Deca, ”dovadă a rezilienței sistemului de învățământ” din țara noastră.

Concluzia pe care oficialii români o consideră un succes, și care se traduce prin faptul că țara noastră a reușit să rămână la coada clasamentului performanțelor din UE, vine din comparația cu media OCDE, unde scăderile generate de pandemia Covid-19 au fost semnificative: de 15 puncte la Matematică, 10 puncte la Citire și 2 puncte la Științe.

Ministrul Ligia Deca s-a referit, pentru a ilustra rezultatele „bune ale României,” la procentul elevilor care s-au plasat de la Nivelul 2 în sus (sub care se află analfabeții funcțional la o disciplină), care a coborât în OCDE de la 76% în 2018, la 69% în 2022. În România, acest procent a fost de 51%, ceea ce înseamnă că ponderea elevilor analfabeți funcțional la Matematică a fost de 49% la PISA 2022.

„Ştim că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022,în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas stabile. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. Aceasta după doi ani de pandemie, doi ani marcaţi de pauze în procesul educaţional clasic. Ceea ce demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei”, a explicat Ligia Deca, marți, la diseminarea rezultatelor testelor.

La nivel OCDE, 16,4% dintre elevi au înregistrat în medie rezultate sub nivelul 2 la toate cele trei domenii, deci se încadrează la nivelul analfabetismului funcțional, în timp ce în România, ponderea acestora a fost de 33,2%.

Singura țară din UE cu rezultate mai slabe decât cele ale României, este Bulgaria, pentru că rezultatele elevilor din această țară s-au degradat consistent, față de 2018.

Rezultatele la Matematică, materia pe care s-a concentrat PISA 2022

• În România, 51% din elevi au atins cel puțin Nivelul 2 de competență în Matematică, mult mai puțin decât în medie în țările OCDE, unde media a fost de 69%. Ceilalți elevi români – 49% – sunt considerați. Cei care au atins cel puțin Nivelul 2 pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită). Pentru comparație – peste 85% dintre studenții din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong (China), Chinese Taipei și Estonia au avut rezultate de la Nivelul 2 în sus.
• Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanțe superioare la Matematică, ceea ce înseamnă că au atins Nivelul 5 sau 6 la testul PISA la Matematică, în condițiile în care media OCDE a fost mai mult decât dublă – 9%. Șase țări și economii asiatice au avut cea mai mare pondere de studenți palsați în această tranșă de rezultate: Singapore (41%), China Taipei (32%), Macao (China) (29%), Hong Kong (China) (27%), Japonia ( 23%) și Coreea (23%). La aceste niveluri, de performanță superioară, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le rezolva. Doar în 16 din 81 de țări și economii care au participat la PISA 2022, mai mult de 10% dintre studenți au atins Nivelul 5 sau 6 de competență.

Rezultatele elevilor români la Citire

• Aproximativ 58% din elevii din România au atins Nivelul 2 sau mai mare la Lectură, media din OCDE fiind de 74%. Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, deși uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se indică în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins niveluri minime de competență de la Nivelul 2 în sus a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.
• În România, 2% din elevi au obținut scoruri la Nivelul 5 sau mai mare la Citire, pondere de peste trei ori mai redusă decât media OCDE – 7%. Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte sau contraintuitive și pot face deosebirea între fapt și opinie, pe baza unor indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Rezultatele la Științe

• Aproximativ 56% dintre studenții din România au atins Nivelul 2 sau mai mare în Științe, față de 76% media OCDE. (media OCDE: 76%). Acești elevi pot recunoaște cel puțin explicația corectă pentru fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă pe baza datelor furnizate.
• În România, 1% dintre studenți au avut performanțe de top în Știință, ceea ce înseamnă că au fost competenți la Nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%). Acești studenți își pot aplica în mod creativ și autonom cunoștințele despre și despre Știință într-o mare varietate de situații, inclusiv în cele nefamiliare.

Evoluția rezultatelor elevilor români în cei 10 ani de când participă la testele PISA – comparativ cu 2012, procentul analfabeților funcțional la Matematică a urcat cu 7 pp

• Rezultatele medii din 2022 au fost aproximativ aceleași ca în 2018 la Matematică, Lectură și Știință.
• Comparativ cu 2012, proporția studenților care au obținut scoruri sub nivelul de bază de competență (Nivelul 2, sub care se află elevii analfabeți funcțional) a crescut cu șapte puncte procentuale la Matematică; nu s-a schimbat semnificativ în Lectură; și a crescut cu șase puncte procentuale în știință.
• La Matematică, scorurile medii au fost mai mici decât cele observate în 2012 și 2015. La Lectură și știință, rezultatele au fost în concordanță cu cele ale tuturor evaluărilor PISA din 2012. Tendința generală din 2012 la aceste două materii poate fi descrisă drept plată: nici îmbunătățire, nici scădere.
• Totuși, tendința este mai pozitivă atunci când se ia în considerare și extinderea învățământului secundar la populațiile anterior marginalizate. Între 2012 și 2022, numărul tinerilor de 15 ani eligibili să susțină testul PISA a crescut în România. Acest lucru sugerează că înscrierea la școala secundară a crescut semnificativ. De asemenea, sugerează că rezultatele PISA pentru elevii mai avantajați – cei a căror situație de școlarizare nu s-a schimbat ca urmare a expansiunii educaționale – nu au scăzut la nicio materie.
• În cea mai recentă perioadă (2018-2022), diferența dintre studenții cu cele mai mari scoruri (10% cu cele mai mari scoruri) și cei mai slabi elevi (10% cu cele mai mici scoruri) nu s-a schimbat semnificativ la Matematică și Lectură, dar s-a extins la știință. În Matematică, performanța a rămas aproape de nivelurile anterioare, atât pentru cei cu performanțe înalte, cât și pentru cei cu performanțe scăzute.

****