Fenomen dramatic la evaluarea școlară: 53% din elevi au medii peste 8,50 – deși 40% sunt considerați analfabeți funcțional și 40% nu trec BAC-ul

Intrarea în vacață școlară forțată aduce în prim plan o anomalie profundă, constatată în perioada de pandemie și provocată de fractura interacțiunii dintre profesori și elevi:

peste 53% din elevi au avut în ultimul an școlar medii peste 8,50 asta în contextul unui an de pandemie, cu o perioadă de online și în chiar cea mai mare acumulare a golurilor educaționale, unanim recunoscută de către autorități, asociații ale părinților și ale elevilor, ONG-uri.
Ponderea nu reflectă nicidecum performanțele elevilor, cât timp doar 28% din absolvenții participanți la bacalaureat au obținut medii de cel puțin 8,50, iar statisticile și studiile arată că 40% din absolvenți sunt analfabeți funcțional.

Conform datelor prezentate de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu (în contextul controverselor apărute după ridicarea la 9,50 a plafonului pentru bursele de merit), 753.400 de elevi au avut medii de cel puțin 8,50 în 2021.

Numărul reprezintă 53,2% din totalul de 1.418.331 de elevi din România (fără cei din ciclul primar, evaluați prin calificative, nu note) format din:

• 710.731 elevi în învățământul gimnazial
• 600.192 elevi în învățământul liceal
• 107.408 în învățământul profesional.

Șoc în evaluarea școlară: Școala on-line a crescut cu 27,29% numărul elevilor cu medii peste 8,50

În anul pandemiei, numărul elevilor cu medii peste 8,50 a crescut cu peste 150.000 – lucru bizar în condițiile în care de la organizațiile de profesori, la cele de părinți și la ONG-uri, toată lumea a deplâns golurile acumulate în cunoștințe precum și slaba pregătire a elevilor prin sistemul online, precum și controlul activității acestora. Cifrele înseamnă o creștere cu aproape 28% a ”tocilarilor”.

Conform datelor din Nota de fundamentare a HG prin care pragul pentru bursă urcă la o medie de cel puțin 9,50, numărul beneficiarilor a crescut în 2021:

„Față de estimările realizate de inspectoratele școlare la finalul anului 2020, bazate pe rezultatele anului școlar anterior, s-a observat o creștere a numărului de beneficiari ai burselor de merit cu 152.360 de beneficiari”.

Estimarea inspectoratelor se situa sub 560.000, însă, explica ministrul Sorin Cîmpeanu, „urmare a predării on-line, urmare a renunțării la teze, rezultatele au fost foarte mult distorsionate”.

Turnesolul – mediile de la bacalaureat:

Aceste performanțe impresionante ale sistemului preuniversitar (53% din elevi cu medii de cel puțin 8,50) nu sunt confirmate însă nici de testele internaționale PISA și nici măcat de examenele naționale – cu ”examenul devărului”, Bacalaureatul.

La Bacalaureatul 2021, din 148.000 de absolvenți de 12 sau 13 clase, doar 88.500 au luat minim nota 6: adică au promovat Bacalaureatul un procent de circa 58% – și doar puțin peste un sfert au luat peste 8,50:

Cu câteva observații:

• Peste 148.000 de elevi de an terminal erau înscriși în registru, la sfâșitul clasei a XII-a sau a XIII-a (în cazul învățământului tehnologic).
• Dintre ei s-au înscris la bacalaureat doar 114.136 din actuala promoție – alți  aproximativ 34.000 au abandonat sau nu aveau situația școlară încheiată. Din cei înscriși, s-au prezentat la concurs 110.358 absolvenți din promoția 2021.
• În total, din promoția 2021 și din cele anterioare au participat la bacalaureat 126.999 de candidați, dintre care au promovat examenul 88.587 de absolvenți, în prima sesiune. Dacă ar fi intrat mai mulți în concurs (adică dacă 34.000 nu abandonau), rata celor promovați și cu note peste 8,50 s-ar fi diminuat și mai mult.
• Bacalaureatul nu este susținut pentru toate materiile, iar pentru probele de examen mai mult de jumătate din elevi iau meditații.

Mircea Milea: Notele atât de mari ascund munca proastă a profesorilor, e o complicitate menită să ascundă adevărul

Fostul ministru Mircea Miclea spune că toate aceste supraevaluări apar pentru a acoperi munca prost făcută a profesorilor:
„Predai prost, dar dai note mari și, atunci, ascunzi faptul că ai predat prost. Mai ales acum, în ultima perioadă, când au camuflat astfel propria muncă deficitară”.

Profesorul universitar Miclea amintește analiza pe care a făcut-o acum câțiva ani referitor la evaluările naționale:
„Am comparat datele din evaluările de clasa a VIII-a, cu datele de la evaluările din clasa a II-a și a IV-a. Am făcut analiza acestor date. Atunci am văzut că 40% din elevi nu îndeplinesc standardele minime pentru succesul școlar. După patru ani am descoperit același procent”.

„Aceste evaluări au fost stabilite pentru a compara cum se poziționează elevul tău cu media națională și să faci un program remedial, dacă se se situează sub nivel”, a explicat profesorul Miclea. Se putea compara fiecare clasă cu sine, fiecare elev cu el, în raport cu media națională, existând astfel o metrică unitară.

Și Ministerul Educației și profesorii nu au dorit să fie cunoscute aceste evaluări. Profesorii le-au spus părinților că aceste evaluări din clasa a II-a și a IV-a nu au nicio valoare, le-au ținut la sertar, iar ministerul nu a făcut monitorizarea, a ignorat rezultatele, a explicat profesorul Mircea Miclea. „Este o complicitate care i-a ajutat pe toți să ascundă concluziile”, subliniază acesta.

Evaluare – Abandon școlar – Inechitate

O evaluare obiectivă pe sistemul actual, în care examenele naționale sunt esențiale în trecerea la nivelul următor de învățământ, ar accentua inechitățile și ar crește abandonul școlar și analfetismul funcțional, fără rezolvarea altor probleme sistemice din învățământul românesc.

Câți copii din rural ar mai avea acces la licee, în condițiile în care ruralul are cei mai mulți profesori suplinitori și tot în rural 111.755 de elevi din ciclul primar învață în sistem simultan (Simultan II – cu două clase simultane, până la Simultan IV – unde în clasă sunt elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a)?

În paralel cu optimizarea și standardizarea evaluării elevilor ar trebui realizată și evaluarea cadrelor didactice.

Problema există de mult timp și a dus la situații aberante, explică senatorul USR Ștefan Pălărie, membru în Comisia de învățământ a camerei superioare a Parlamentului și fondator Școala de Valori: “Când evaluarea națională avea o pondere de doar 50% la admiterea în liceu, părinții ajungeau să prefere gimnazii mai slabe, dar care ofereau șanse mai mari pentru a obține note bune. Această disfuncționalitate se propaga în lanț și liceele de top se trezeau cu elevi cu goluri colosale.”

Creșterea la 75% a mai ajustat situația, dar a sosit pandemia și procesul de notare a fost din nou deformat puternic. „O parte semnificativă dintre profesori s-au mutat în online cu predarea, dar sub nicio formă nu au știut să se mute în online și cu evaluarea”, explică senatorul.

Notele au început să crească, inclusiv pentru că profesorii, nepregătiți pentru noua formulă de predare, s-au simțit vinovați față de copiii deveniți victime ale trecerii în online. ”Dacă ne uităm pe hârtie, la note, constatăm că suntem mai buni decât Finlanda sau alte țări din eșalonul fruntaș”, spune Ștefan Pălărie.

Există și o oportunitate oferită de această digitalizare forțată adusă de pandemie, a declarat senatorul USR pentru cursdeguvernare.ro.

Utilizând o platformă națională de testare cu subiecte unice, dezvoltată de specialiști, elevii s-ar putea testa în orice moment, singuri sau la cererea profesorilor, pentru a vedea exact la ce nivel sunt. „Dacă poți să testezi mai des, poți să ajungi la un sistem de notare riguros” și să faci optimizările necesare, spune senatorul.

Aceasta era și logica evaluărilor naționale de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a introduse prin Legea Educației. Ministerul nu a făcut însă analize naționale și analize transversale de date ce ar putea oferi o radiografie exactă a performanțelor, în orice moment.

“Avem în discuție amendarea Legii Educației Naționale, cu obligativitatea introducerii catalogului online, proiect amânat 10 ani, cu mai multe soluții (…) Ar trebui să existe un sistem național care să vireze în sistemul central, cu regularitate, toate datele din catalog – notele, prezențele. Acest lucru ar permite înțelegerea sistemului de învățământ, identificarea punctelor din care vin toate anomaliile” și apoi formularea soluțiilor, spune Ștefan Pălărie.

Ce spune ”România Educată”

Proiectul România Educată, al președintelui Klaus Iohannis, prezentat vara aceasta, după șase ani de elaborare, precizează că „evaluarea are un rol esențial în perfecționarea procesului educaţional, măsoară eficienţa procesului de predare-învăţare și oferă datele necesare care să permită luarea celor mai bune decizii”.

Se propune „creșterea relevanței evaluărilor din perspectiva profilului absolventului și a competențelor-cheie”, abordare ce va conduce la „schimbarea percepției elevilor asupra evaluării – privită în dimensiunea sa ameliorativă, nu punitivă”, menționează proiectul.

Evaluările naționale rămân cele din prezent:

• Evaluarea de final de clasă pregătitoare are rol de orientare și de optimizare a actului educativ, în vederea integrării corespunzătoare și responsabile a copiilor în sistemul educațional. Nu este o evaluare în sensul clasic, ci o cartografiere a nivelului de dezvoltare a copilului la începutul școlarizării obligatorii. • Evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au rol de diagnostic sau/și de orientare și optimizare a traseului educațional al elevilor, de garantare a caracterului obiectiv al evaluării și de preorientare școlară către un anumit tip de liceu/școală profesională. O parte a evaluărilor sunt de parcurs, fiind aplicate elevilor pentru identificarea progresului înregistrat (evaluarea din clasa a II-a și cea din clasa a VI-a). Evaluarea de la finalul clasei a IV-a servește, de facto, drept o evaluare de sistem. Se realizează prin eşantionare și este, în primul rând, o evaluare, la nivel naţional, a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
• Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare externă, sumativă, a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial și reprezintă baza admiterii într-o instituție de învățământ secundar superior.
•  Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competențelor, a nivelului de cultură generală și de specializare atins de absolvenții de liceu. Obținerea unei medii de minimum 6 este obligatorie pentru promovarea acestui examen și pentru admiterea în cadrul educației terțiare.

Raport OECD: În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare

Un studiu din 2017 al OECD privind evaluarea elevilor, cadrelor didactice și a școlilor din România insista pe nevoia trecerii la evaluarea formativă (evaluarea procesului de învățare pe parcursul acestuia, prin feedback, cu scopul de a forma și dezvolta studiul pe viitor). Analiza recomanda chiar „elaborarea unei declarații de politică națională cu privire la valoarea evaluării formative și importanța ei pentru educația din România”.

Evaluarea sumativă (evaluarea procesului de învățare ce a avut loc) încurajează elevii să obțină rezultate bune la evaluările naționale, întrucât de ele depinde admiterea la liceu și facultate, explica raportul.

Observațiile din respectivul raport:

• În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare și promovează o definiție restrânsă a succesului. Plasarea învățării în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia și recunoașterea abilităților și intereselor tuturor elevilor, oferindu-le șansa de a da to ce e mai bun.
• Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învățării și a echității, printr-o evaluare standardizată  și colectarea mai multor informații contextuale referitoare la elevi și mediul lor educațional, va permite urmărirea cu mai mare acuratețe a progreselor înregistrate de România în raport cu provocările naționale și elaborarea unor politici mai informate.
• Este crucial ca România să investească în capacitatea sa analitică pentru a putea folosi informațiile adunate.
• Având în vedere consecințele negative ale actualelor examinări naționale asupra învățării, motivației și evoluției elevilor, este necesară creșterii calității lor.
• Ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, ținând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare.
• Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământul secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a.
• Profesorii au nevoie de mai multă susținere pentru a putea evalua corect performanțele elevilor și pentru a oferi feedback-ul și sprijinul de care au nevoie aceștia.

Problema autorităților: 9,50 media minimă pentru bursa de merit

Ministerul Educației a decis creșterea sumelor corespunzătoare burselor, introducând însă o creșterea a mediei minime a bursei de merit – la 9,50, tocmai din cauza numărului mare de elevi care au devenit, brusc, ”tocilari”.

Noile sume minime corespunzătoare diferitelor tipuri de burse (autoritățile locale pot crește sumele, dar nu diminua):

• 500 lei pentru bursa de performanță
• 200 de lei pentru bursa de merit
• 150 de lei pentru bursa de studiu
• 200 de lei pentru bursa de ajutor social

În 2021, din cei 753.400 de elevi care au beneficiat de burse, 346.698 de elevi au avut medii mai mari de 9,50 (aproape 25% din totalul de 1,421 de milioane de elevi).

Noile burse vor intra în vigoare anul viitor, odată cu semestrul al II-lea, și Ministerul Educației estimează că ele vor fi mai puține:  670.000, adică 47%, în raport cu numărul total al elevilor, în condițiile în care bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.

Impactul acestor modificări urcă la 1,031 miliarde de lei bugetele locale ce vor fi plătite pentru bursele elevilor. Suma este de patru ori mai mare decât cele 540 milioane lei plătite anul acesta.

În 2020, bugetul total (la nivel național) al burselor elevilor a fost de 270 milioane lei.

Măsura, precizează, Ministerul Educației, are scopul de a susține activitatea de învăţare „de înaltă performanță, precum și scăderea abandonului școlar al elevilor și asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la o educație de calitate a tuturor copiilor și tinerilor din România”.