La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

de Adrian N Ionescu , 27.10.2019

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan, cu ocazia vizitei de  vineri, 25 octombrie, la Moscova.

Uniunea Economică Euroasiatică (EEU) a fost concepută de președintele rus Vladimir Putin ca o alternativă la piața  Uniunii Europene, fiind însă departe de a oferi avantajele economice ale acesteia.

O lovitură pentru UE

Serbia a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în 2011, după ce făcuse această solicitare în decembrie 2009, și a primit statutul de candidat la 01 martie 2012. După o scurtă amânare provocată de controversele asupra regiunii Kosovo, negocierile s-au reluat în 2013.
În calitate de candidat, Serbia primește un ajutor de dezvoltare de 2,9 miliarde de euro până în 2020.
Încă din 2008, cetățenii sârbi pot circula fără viză în Spațiul Schengen, România și Bulgaria.

Actul Serbiei este considerat de analiști un avertisment față de ezitările occidentale privind aderarea acesteia la blocul comunitar și este în acord cu politica președintelui sârb Aleksandar Vucic, care a promis să-și ducă țara în UE, menținând în același timp legături puternice cu Rusia, potrivit Bloomberg.

„Aceasta nu este o cale opusă ci complementară la politicile noastre europene și a căii spre Uniunea Europeană (UE). Este în interesul UE să avem o Serbie puternică economic și acordul de liber schimb cu EEU ne va oferi șansele”, a declarat premierul sârb după ceremonia semnării tratatului, citată de Balkan Insight.

Orientarea Serbiei spre Rusia (inclusiv prin cooperare militară) fost sancționată de oficialii UE.

„Serbia trebuie să se asigure că există compatibilitate între acordurile sale comerciale și de cooperare economică”, a declarat David McAllister, raportorul Parlementului European pentru Serbia.

(Citiți și: ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României”)

Acordul cu EEU ar trebui să aibă „o clauză de exit care să garanteze Serbiei că îl poate anula odată cu apropierea de UE”, a precizat oficialul european.

Ofensiva rusă în Balcani și noua cooperare militară

Memorandumul de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică a fost semnat la doar o zi după ce Rusia a anunțat exerciții militare comune pe teritoriul sârb. Exercițiile urmează să se desfășoare săptămâna viitoare.

(Citiți și: „Exerciții militare comune Rusia-Serbia: Moscova își trimite rachetele S400 și Pantsir peste graniță”)

Este pentru prima oară când sofisticatul sistem S-400, împreună cu un sistem de rachete Pantsir vor fi scoase în afara granițelor rusești și vor participa la un exercițiu militar din străinătate, a transmis ministerul apărării de la Moscova.

De cealaltă parte, ministerul sârb al apărării a spus că exercițiile Slavic Shield 2019 sunt menite să simuleze ”folosirea unei grupe de luptă comune (…) pentru apărare (…) împotriva unor acțiuni inamice de recunoaștere și atac”.

Ofensiva rusă în Ungaria

Ungaria, vecina de la nord a Serbiei, este de asemeni țintită de politica externă a Rusiei, aparent susținută de politica guvernului maghiar de adversitate la adresa Bruxelles-ului.

Premierul maghiar Viktor Orban  susține ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea militară din Ucraina.

Ungaria a permis tranzitarea spaţiului său aerian de un avion rus ce transporta vehicule blindate BRDM-2 către Serbia, în pofida sancţiunilor UE ce vizează produsele militare de provenienţă rusească.

De asemenea, sediul Băncii Internaţionale de Investiţii (International Investment Bank – IIB, cu aspirația de a fi o alternativă la Banc Mondială) a fost mutat de la Moscova la Budapesta.

Autorităţile maghiare au decis să recunoască imunitatea diplomatică personalului acestei bănci (stipulat în statutul băncii), ceea ce a provocat nemulţumirea unui grup de senatori democraţi americani.

Serbia, între ofertele economice ale UE și Rusia

Uniunea Europeană rămâne cel mai important partener comercial la țărilor din balcanii de Vest, cu schimburi de multe ori mai mari decât cele cu Rusia.

Ministerul Comerțului al Serbiei se așteaptă la creșterea cu 50% a exporturilor spre Rusia în următorii trei ani, de la mai puțin de  un miliard de dolari în prezent. Exporturile sârbe spre UE sunt de multe ori mai mari.

„Acordurile de liber schimb nu sunt un lucru rău, dar semnarea unuia fără a avea progrese simultane cu UE nu este un semnal bun”, a declarat Miroljub Labus, fost vicepremier iugoslav, dar și sârb între 2000 și 2006, citat de Bloomberg.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Criza care urmează și percepția ei”)

Politicianul citat consideră că, „totuși este un acord câștigător și pentru Rusia și pentru Serbia”.

Confruntate cu incertitudinea, statele din Balcanii de Vest s-au angajat deja să-și creeze propria piață comună în așteptarea aderării la UE. Serbia, Albania și Macedonia de Nord au anunțat planuri de consolidare a comerțului și de armonizare a stimulentelor pentru investitori.

Inițiativa este o manifestare aparent surprinzătoare de unitate după conflictele etnice violente din anii ‘90. Serbia, Macedionia de Nord și Albania au invitat Muntenegru, Kosovo și Bosnia-Herțegovina să se alăture lainițiativa unei piețe comune regionale, potrivit Bloomberg.

Economia Serbiei

Produsul intern brut (PIB) al Serbiei a fost de 50 de miliarde de dolari anul trecut după o creștere de 4,3%. Pentru 2019 este așteptată o creștere de peste 3%. Ca și anul trecut, însă, creșterea PIB se bazează pe investiții și exporturi.

91% din exporturi se îndreaptă spre UE (42,3% spre Zona Euro) iar restul spre Coministatea Statelor Independente (Rusia mai ales), în timp ce peste 61% dinimporturi vin din Ue și doar 11% din CIS.

Serbia a avut un deficit de cont curent de 5,2% din PIB anul trecut (6,9% estimat pe 2019), dar și un excedent bugetar de 0,6% din PIB (0,3%). Inflația este însă de numai 2%, iar datoria publică depășește cu puțin 50%.

Guvernul se împrumută pe termen lung la dobânzi de 2,7% (România la 4,1%).Investițiile străine directe nete de 2,8 miliarde de euro acoperă 6,1% din PIB.

Rata șomajului a scăzut până la 12,7% în 2018 de la 13,5% și se va apropia de 10%.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Teoria ministrului Sănătății: înmulțirea cazurilor de autism la copii este efectul plecării părinților la muncă în străinătate

Vladimir Ionescu

Declarația ministrului Sănătății conform căreia avem din ce în ce mai multe cazuri de autism la copii din cauza părinților plecați în străinătate, a generat… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România s-a împrumutat la costuri reduse de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

România a reușit să obțină randamente bune la emisiunea de eurobonduri de săptămâna trecută, respectiv la o dobândă medie de 2% pentru obligațiunile cu scadență… Mai mult

Stiri

Strategia investițională a guvernului PNL: Nu mai împărțim banii în 1.000 de proiecte, facem 2-3 proiecte mari

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat că vrea să schimbe filozofia investițiilor publice: în loc ca banii să fie acordați în mai multe locuri,… Mai mult

Europa

Premierul Sloveniei a demisionat. Încep negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară

Iulian Soare

Marjan Šarec (foto), prim-ministrul Sloveniei, și-a anunțat luni seara demisia invocând faptul că actuala coaliție de guvernare este în acest moment incapabilă să îndeplinească așteptările… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar din 2019 a fost de 4,6% din PIB, peste estimările Guvernului

Alexandra Pele

Deficitul bugetar a fost de 4,6% din PIB anul trecut, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea Guvernului la rectificarea din noiembrie. Creșterea peste estimări a… Mai mult

Stiri

A fost demis șeful Complexului Energetic Oltenia, al doilea cel mai mare producător de electricitate al României

Adrian N Ionescu

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia a decis demiterea președintelui directoratului companiei, Sorin Boza (foto), luni, în plină campanie de salvare a companiei,  a… Mai mult

Stiri

Ministrul Florin Cîțu: S-au cheltuit 44 milioane euro în numele informatizării ANAF, serverele stau de 3 ani pe holuri

Razvan Diaconu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus luni seara, la Digi 24, că informatizarea Fiscului nu s-a realizat, dar asta nu înseamnă că nu s-au cheltuit… Mai mult