fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Se lucrează la calea ferată UE – Orientul Mijlociu: își face România gară?

de Mariana Bechir , 2.3.2021

Exact la ora la care scriem aceste rânduri, o uriașă oportunitate de infrastructură feroviară trece pe sub nasul României cu o viteză mai mare decât au avut-o vreodată trenurile românești:
e vorba de ruta feroviară de mare viteză ce va lega Uniunea Europeană de Orientul Mijlociu, via Istanbul.

Concurența e nemiloasă: Ungaria și Serbia au demarat deja un proiect de acest tip care să lege Budapesta de Belgrad. Finalizarea lui echivalează cu excluderea României de pe cel important flux de pasageri din regiune.

Pentru a nu pierde și această ocazie, guvernanții români trebuie să declare proiectul de importanță strategică și să ducă o ofensivă diplomatică pentru încheierea unui acord politic tripartit România-Bulgaria-Turcia pentru a-și adjudeca traseul conexiunii de mare viteză Europa de Vest-Istanbul-Orientul Mijlociu, atrage atenția Strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare din România 2021 – 2025.

Cu o medie a vitezei trenurilor de pasageri sub 45 de kilometri pe oră, România ar putea avea într-un viitor mai îndepărtat două rețele de cale ferată de mare viteză (peste 250 km/h, pe anumite porțiuni, conform documentului elaborat în octombrie 2020.

1. Singura șansă să nu fim ocoliți: să facem pe banii noștri Axa Nord-Sud

Ea nu reprezintă o prioritate pentru UE și de aceea a fost eliminat coridorul european IX de  priorităţi al Uniunii. Aceasta înseamnă că nu poate beneficia de fonduri europene.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Însă:
“Din perspectiva necesităţilor de mobilitate internaţională este de interes major realizarea unei conexiuni a capitalei cu Istanbul, cel mai mare oraş din Europa, cu o populaţie de aproape 20 milioane locuitori. O astfel de linie, conectată cu linia de mare viteză spre Europa de Vest, menţionată mai sus, ar însemna în fapt realizarea unei conexiuni de mare viteză între vestul Europei şi Istanbul, via Bucureşti”, menționează documentul.

Avantajele:

  • România și Bucureștiul ar obține o poziţie privilegiată pe traseul unui flux important de transport în interes de afaceri şi turism.
  • Turcia investeşte deja masiv pentru construirea unei linii de mare viteză care leagă Istanbul de Ankara şi se va prelungi spre Orientul Mijlociu.
  • Linia ar permite inclusiv conexiunea feroviară de mare viteză cu Atena.

Ofensivă diplomatică pentru setarea traseului conexiunii de mare viteză Europa de Vest-Istanbul-Orientul Mijlociu

Pentru această rută, România este în concurență cu țări din zonă care și-au setat de mult timp prioritățile obiectivele pe termen lung și au fost mai eficiente în investiții de amploare pe infrastructură.

(Citiți și:”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)

Principala concurență vine dinspre Ungaria și Serbia, care au demarat proiectul pentru o linie de cale ferată de mare viteză care să lege Budapesta de Belgrad. Dacă aceasta va fi finalizată înaintea variantei românești, avertizează autorii Strategiei, România va fi scoasă de pe cel mai important flux de pasageri din zonă.

Adevărata miză a Axei Nord – Sud o reprezintă așadar, obţinerea priorităţii pentru setarea traseului conexiunii de mare viteză Europa de Vest-Istanbul-Orientul Mijlociu.

Traseul trebuie setat ca prioritate strategică, demers ce ar trebui continuat de eforturi diplomatice pentru realizarea unui acord politic tripartit România-Bulgaria-Turcia.

(Citiți și: ””T Zero” – avem doar 3 ani la dispoziție să ne înscriem ca jucători în economia viitorului post-Covid / Cover, sumar, titluri – au apărut CRONICILE 91”)

Finanțarea, marea provocare:

  • Nu sunt alocate deloc fonduri europene pentru această rută, astfel încât ea ar trebui realizată cu fonduri naționale și prin surse alternative.
  • Dar: realizarea acestei conexiuni feroviare de mare viteză este recomandată de o serie de studii internaţionale, dintre care unele au fost realizate sub autoritatea Organizaţiei Naţiunilor Unite și există speranța ca unele organisme finanţatoare internaţionale, precum Banca Mondială, să fie interesate de finanţarea proiectului.
  • Este probabil ca inclusiv Turcia să fie interesată de cofinanţarea acestei magistrale de mare viteză.

(Citiți și: ”Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici”)

Opțiunile pentru partea de nord a acestei Axe

conexiune Bucureşti-Varşovia, via Cluj-Napoca, cu conectare la reţeaua feroviară TEN-T de pe teritoriul Ungariei, Slovaciei şi Poloniei.

  • Pe teritoriul României, ruta ar include oraşele Cluj-Napoca şi Oradea.
  • Prezintă avantajul că traversează exclusiv state membre ale Uniunii Europene și dezavantajul că traversează de două ori lanţul carpatic.

Conexiune Bucureşti-Cernăuţi (Ucraina)-Lvov (Ucraina)-Varşovia (Polonia), cu posibile extensii spre ţările baltice şi spaţiul scandinav.

  • Pe teritoriul României, traseul ar putea să includă oraşele Galaţi, Iaşi şi Suceava.
  • Evită traversarea munţilor Carpaţi, dar prezintă dezavantajul traversării Ucrainei, ţară din afara UE.

2. Preferința europeană: Axa de mare viteză Est – Vest

  • Ea va face conexiunea de mare viteză de la Bucureşti spre vestul Europei, via Budapesta.
  • Pe teritoriul României, traseul trece prin Braşov, Sibiu, Timişoara şi Arad.
  • Este prevăzută, în principiu, continuarea acestei magistrale de mare viteză printr-o legătură Bucureşti-Constanţa, deşi caracterul sezonier al cererilor de transport al
    pasagerilor pe această rută menţine o incertitudine privind oportunitatea unei astfel de investiţii, arată Strategia.
  • Alegerea traseului românesc al acestei magistrale de mare viteză va trebui să vizeze inclusiv maximizarea beneficiilor din perspectiva pieţei interne, ceea ce conduce la necesitatea de a selecta varianta de traseu care să deservească cât mai multe oraşe importante, generatoare de cereri de transport semnificative.
  • “Este necesară o mobilizare a eforturilor la nivel naţional pentru pregătirea adecvată, cu maximă celeritate, a proiectului de realizare a acestei linii de mare viteză.”
  • Costurile vor putea fi estimate printr-un studiu de prefezabilitate care să analizeze variantele de traseu și să o stabilească pe cea mai profitabilă.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.3.2021

6 comentarii

  1. Lucian
    2.3.2021, 9:26 pm

    Chelul cu tichie cu margaritar.
    Traseul scurt Viena (si restul Europei de vest) – Istambul trece prin Budapesta si Belgrad.
    Relieful (traversarea muntilor) de la noi face extrem de scumpa o linie de 250 km/h.
    Relieful de la unguri si sarbi face linia mai ieftina.
    In Romania sunt mii de restrictii de viteza pe liniile actuale. Este de lucru la reparatii/imbunatatiri pentru zeci de ani. Bani nu sunt.
    Se poate construi si linie de mare viteza daca nu gasim alta utilitate pentru 10-15 miliarde de euro in urmatorii ani.

    • Cristian Grosu
      2.3.2021, 10:11 pm

      fix așa e cum spuneti: dar, dacă ne uităm pe hărți, toate drumurile ne ocolesc: de la cele rutiere, la cele feroviare, la cele care tin de infrastructura energetică, coboară din nord sau vin din vest – și din ungaria o iau fie spre nord fie spre sud de romania.

      (și când te gândești că împaratul traian a fpcut în primii 10 ani de la cucerirea daciei 4000 (petru mii) de km de drumuri (cu mușchii nu cu buldozerul) ca să se poată mișca civilizatia romană de-a lungul lor (străpunsese carpatii în 4 locuri) – nu poti să nu te întrebi ce-i de făcut.
      de fapt, poti:
      https://cursdeguvernare.ro/fata-fata-doua-guverne-romanesti-un-veac-de-singuratate-si-10-lumanari-aprinse-la-agonia-leadershipului-politic-romanesc.html

    • Protonic
      3.3.2021, 12:02 pm

      Se pot, cel putin partial ocolii muntii (ex. Timisoara Craiova Bucuresti Constanta) iar apoi sa se faca legaturi directe intre linia principala si orasele mari. Important este ca linia sa treaca prin Romania apoi se poate extinde.

      • Lucian
        3.3.2021, 3:24 pm

        Deocamdata trenul de la Bucuresti la Craiova face 3 ore. Din cauza restrictiilor de viteza. In zona de ses.
        Trenul de la Bucuresti la Iasi face 6-7 ore. Din cauza restrictiilor de viteza. La ses si deal.
        De la Iasi la Timisoara sunt in jur de 15 ore. La ses, deal si munte.
        De la Bucuresti la Baia Mare …

        Putem face si tren pe levitatie magnetica daca avem bani. Si tunele de zeci de kilometri direct prin munti. Cum fac elvetienii, austriecii sau francezii. Vin firme occidentale la licitatie si ne fac si TGV-uri care traverseaza tara in toate directiile. Daca avem bani.
        Deocamdata deficitul este estimat la -7,5%. S-ar putea sa fie mai mult. Anul trecut a fost -10%.
        Din 2024, dupa alegeri, s-ar putea sa se taie iar finantarea la investitii ca sa se creasca pensii, salarii, alocatii, sporuri.

  2. Ion
    3.3.2021, 3:59 pm

    Din 2023 daca actuala coaliție rezista pana atunci va simti in ceafa prăpădul electoral ce se va prefigura in 2924

  3. Ionel
    7.3.2021, 9:00 pm

    1. Sa nu vedem asa de repede numai avantajele, uitând ca noi suntem tara membra UE.
    Deci:
    a) cum vede UE proiectul, deoarece peste 50% din lungimea traseului traversează teritoriul ei?
    b) Ungaria face încă nota separata in UE (și-a văzut sacii in car și acum joaca rolul dezbinatorului, iar participarea la acest proiect, ca o reacție a propriei sale voințe politice,i se potrivește de minune.
    b) Serbia nu e membru UE si încearcă sa-si maximizeze poziția sa geografica, făcând, totodată,jocul proiectorului ei, Rusia.
    Asa ca, sa nu criticam abordarea Romaniei și sa avem răbdare. Oricum, dacă se va face, Turcia va forta ruta bulgaro-romana, care oricum va trece prin Ungaria.
    Concluzioa: Ungaria, pronostic X2

Lăsați un comentariu


Stiri

Grupul de atac USS Carl Vinson pleacă în misiune cu noile avioane ”invizibile” F-35C

Razvan Diaconu

Publicația americană Stars and Stripe anunță că portavionul USS Carl Vinson și grupul său de atac au pornit în misiune luni, din San Diego, marcând… Mai mult

Europa

UE trimite avioane și pompieri să ajute Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord în lupta cu incendiile

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunţat miercuri că va trimite avioane, elicoptere şi pompieri către Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord pentru a sprijini aceste ţări… Mai mult

Europa

Israel acuză doi comandanți ai Gardienilor Revoluţiei din Iran ca responsabili pentru atacul asupra petrolierului Mercer Street

Iulian Soare

Şeful comandamentului de drone al Gardienilor Revoluţiei din Iran şi comandantul forţelor aeriene se află în spatele atacului efectuat pe 29 iulie asupra petrolierului Mercer… Mai mult

Stiri

Creșterea cifrei de afaceri din comerț, stabilizată la +13% față de anul anterior

Marin Pana

Cifra de afaceri din comerț cumulată de la începutul anului în curs pare a se fi stabilizat la circa +13% față de aceeași perioadă din… Mai mult

Stiri

Document / Manipulări genetice la Institutul de Virusologie din Wuhan sub standarde de securitate aplicabile cabinetelor dentare – raport în Congresul SUA

Iulian Soare

Reprezentanții republicani în Comitetul pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților au dat publicității, luni, un nou raport privind originea coronavirus din care reiese că acesta… Mai mult

Europa

România și Marea Britanie, demers comun la ONU – scrisoare de condamnare a atacului asupra vasului Mercer Street

Razvan Diaconu

Reprezentanţii permanenţi ai Marii Britanii și ai României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, împreună cu reprezentantul permanent al Liberiei, statul de pavilion al navei “Mercer… Mai mult

Europa

Companiile de social media au avut venituri de peste 31 mld. dolari în T2 / 2021, peste așteptări – analiză XTB

Vladimir Ionescu

Principalele companii de social media au înregistrat venituri de peste 31 de miliarde de dolari în Trimestrul 2 din 2021, peste așteptările analiștilor. Totuși, majoritatea… Mai mult